Vecinii noştri din raioanele Cernăuţi şi Hliboca au început cu toate forţele reconstrucţia zonelor afectate de inundaţii. Răvăşiţi de revărsările Prutului şi Siretului, care au năvălit peste gospodăriile oamenilor cu viituri care au ajuns până la 7 metri, ucrainenii s-au mobilizat ca în situaţie de război. Prima grijă a fost ca sinistraţii să primească hrană, apă şi medicamente, apoi s-au apucat să facă curăţenie după dezastrul lăsat de ape, cu armata şi cu voluntari şi să restabilească toate canalele de comunicaţie.

În raionul Hliboca, cel mai apropiat de graniţa cu România, comisarul de armată Iurii Vasilievici Bulici ne-a spus că are 500 de militari mobilizaţi în raion.

Ieri dimineaţă, câţiva militari care aveau cel mult 19 ani decolmatau albia unui râu peste care se terminase de reconstruit un pod distrus de apele învolburate. Podul de beton cu două benzi a fost reconstruit în doar două zile, solid, pentru a putea suporta greutatea utilajelor mari care îl traversau pentru a ajunge în alte zone afectate de inundaţii. „Până la amiază, la noi în raion vor fi gata două poduri şi îl începem pe al treilea”, ne-a spus şeful administraţiei regionale Hliboca, Petru Panciuc.

La el în raion 25 de poduri au fost ruinate, au fost inundate 258 de case, cinci comune au fost izolate complet şi au fost evacuate 168 de persoane.

Din păcate, la Hliboca au fost şi victime, cinci persoane şi-au pierdut viaţa, printre care şi un copil.

Pagubele materiale se ridică, la o primă evaluare, la 18 milioane de dolari numai în Hliboca.

 

Prima tranşă de ajutoare în Ucraina – între 200 şi 1000 de dolari

Grigore Cozac al lui Arcadie are 61 de ani şi ieri avea casa şi curtea încă pline de mâl. Abia mai are putere să vorbească. Ne spune că tatăl lui a fost în armata română şi a murit în Ungaria. Locuieşte singur şi are o pensie de 120 de dolari. Îşi plânge munca luată de ape şi îngropată în mâl şi afirmă că fără ajutorul statului nu va avea niciodată puterea să refacă nici măcar jumătate din ce a avut.

„Situaţia este sub control, problemele se vor rezolva conform programului stabilit. Avem la lucru circa 4000 de oameni, oameni de la administraţie, voluntari şi soldaţi, nu mai sunt case izolate, legăturile telefonice şi rutiere au fost refăcute, alimentarea cu energie electrică s-a reluat. Statul a aprobat un avans pentru ajutoare financiare de 200 de dolari pentru fiecare persoană care a avut casa inundată, de 500 de dolari pentru cei care au avut casele afectate mai grav şi de 1000 de dolari la cei cu casele distruse. Fiecare familie în care a fost un deces din cauza inundaţiilor primeşte 21.000 de dolari. Banii au ajuns deja la administraţia regională, urmează ca azi şi mâine să fie distribuiţi”, ne-a mai spus Petru Panciuc.

 

100 de milioane de dolari doar pentru reconstrucţia drumurilor din regiunea Cernăuţi

La Cernăuţi, prin decret prezidenţial, a fost decisă situaţie excepţională. Guvernatorul de Cernăuţi, Vladimir Kuliş, ne-a prezentat, ieri, situaţia regiunii pe care o conduce: cele mai grave inundaţii din ultima sută de ani, cu 11 morţi, o persoană dispărută, 197 de localităţi afectate, 40 de poduri, dintre care unele strategice, au avut de suferit, 297 de case distruse complet, peste 10.000 de persoane evacuate şi 53.000 de animale moarte.

Cadavrele animalelor trebuie îndepărtate cu rapiditate, în caz contrar Cernăuţiul riscând să se confrunte cu probleme sanitare serioase. Inundaţiile au declanşat şi alunecări de teren, care pot provoca în continuare pagube.

În oraş, podurile solide au rezistat, au fost inundate însă cartierele din apropierea Prutului şi bazarul din Cernăuţi, cel mai mare din Europa de Est.

Pentru cei care au trecut Prutul spre bazar, le spunem că nivelul râului a ajuns, conform militarilor, la nivelul podului.

„Apreciem că sunteţi astăzi aici pentru ca populaţia din ambele părţi ale graniţei să ştie situaţia reală în urma stihiei care s-a abătut asupra Bucovinei. Cu ajutorul dumneavoastră, Europa va putea să vadă situaţia reală din această regiune”, a declarat Vladimir Kuliş în faţa delegaţiei ziariştilor din România.

El a precizat că pagubele în regiunea Cernăuţi depăşesc 300 de milioane de dolari şi că de 100 de milioane de dolari are nevoie numai pentru reconstrucţia drumurilor.

Banii pentru drumurile din Cernăuţi au fost direcţionaţi deja de guvern de la alte proiecte, din alte zone.

Conform guvernatorului, populaţia din regiunile neafectate s-a mobilizat foarte bine şi a venit în sprijinul sinistraţilor, la fel ca şi armata şi organizaţiile de voluntari. De asemenea, firmele care lucrează la refacerea drumurilor şi podurilor în zonele sinistrate o fac gratuit şi tot gratuit vor fi refăcute şi casele distruse.

 

 

Sâmbătă noaptea, Prutul nu s-a putut trece nici cu amfibiile

 

Ieri, raionul Putila era în continuare izolat, dar de pe aeroportul din Cernăuţi se făceau transporturi regulate de apă, alimente şi medicamente cu elicopterele.

Un alt raion extrem de grav afectat a fost Noua Suliţa. Şeful Departamentului de protecţie a populaţiei în situaţii de urgenţă, lt.col. Anatoli Dutka, ne-a spus că cel mai afectat a fost raionul Putila, iar al doilea, ca amploare a pagubelor, a fost Noua Suliţa.

În satul Tărăşuţi din acest raion apa a ajuns până la 5-7 metri.

Lina Godian are 30 de ani şi doi copii. Soţul i-a murit în urmă cu 10 ani şi îşi creşte copiii cu ajutorul tatălui ei, cu care locuieşte în aceeaşi curte. Zidurile casei au rămas în picioare, dar în casă apa i-a distrus tot. O echipă de militari a venit după amiază să o ajute să cureţe curtea. Femeia este nemulţumită de ajutorul dat de stat, pe care îl consideră mult prea mic faţă de nevoile oamenilor.

„Am auzit că se dau câte 1000 de grivne (200 de dolari) şi tona de ciment e 1500 de grivne. Casa se desface, nu am putut salva nimic şi ne dă 1000 de grivne?! Mai bine să nu ne dea, decât să ia norodul în râs”, a spus Lina Godian.

Ea recunoaşte că autorităţile i-au avertizat din timp că vor urma inundaţii, dar foarte mulţi oameni au refuzat să-şi părăsească locuinţele pentru că n-au crezut că Prutul va veni atât de mare şi va mătura tot în cale.

Svetlana Evghenia, locţiitorul preşedintelui administraţiei din raionul Noua Suliţa, ne-a povestit cum în noaptea de 26 spre 27 iulie viteza Prutului era atât de mare încât nici cu amfibiile nu au putut trece pentru a ajunge în zonele mai tare afectate, de la graniţa cu Republica Moldova.

„Sâmbătă noaptea am vrut să trecem cu amfibiile ca să ajungem în satele Mămăliga, Costiceni şi Draniţa, dar Prutul era aşa de rapid, că nu am reuşit. Doar cu catamaranele am trecut”, a declarat femeia.

 

 

Cei mai buni experţi din Ucraina lucrează deja la proiectele noilor diguri, baraje şi poduri

 

În Noua Suliţa au ajuns ieri 200 de militari, cu corturi şi camioane-spitale de campanie pentru a începe reconstrucţia satelor.

„Priorităţile noastre acum sunt curăţenia, dezinfecţia fântânilor, despăgubirea completă a celor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor şi reconstrucţia comunicaţiilor. Folosim armata la înlăturarea efectelor inundaţiilor. Ceea ce s-a întâmplat acum a arătat că nu am fost suficient de pregătiţi să facem faţă acestor cataclisme şi fără o acţiune în comun cu vecinii noştri nu vom putea lăsa nimic urmaşilor noştri. Toate construcţiile care se vor face de acum în albiile râurilor- poduri, baraje, diguri se vor construi luând în calcul urgia care a avut loc. Cei mai buni experţi proiectanţi din Ucraina sunt deja aici şi fac calcule pentru viitoarele construcţii hidrotehnice”, a fost concluzia guvernatorului de Cernăuţi.

La finalul întâlnirii cu presa din România, Vladimir Kuliş a ţinut să transmită regretele şi compasiunea sa familiilor din Suceava care au avut de suferit în urma inundaţiilor de săptămâna trecută.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ucraina iese din apă şi nămol scoasă de armată.

Comentarii