„Biserica satului natal” – identitate românească, rugăciune și sărbătoare

Pe copiii români din mai multe școli din regiunea Cernăuți, pe care i-am cunoscut în aceste zile, i-am însemnat în gânduri, și-n suflet, și-n rugăciuni în rostiri de cuvinte care toate-toate vorbesc despre adevăruri ce se rostesc doar în șoaptă, să nu li se umbrească  în vreun fel taina. Și să nu li se tulbure liniștea.

            Suflet sfios și stingher, susurând sărbătoare. Și, da, câte-un suspin abia șoptit în răstimpuri.

            C-așa s-a dovedit a fi fiecare dintre cei 25 de copii veniți la  Mănăstirea Putna-n „ospeție”. În fapt, o vizită de studiu în proiectul transfrontalier „Biserica satului natal”, organizată, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, de Centrul Media BucPress Cernăuți, Societatea „Valea Prutului” din regiunea Cernăuți, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Media și Comunicare al Centrului eparhial, Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Mănăstirea Putna.

            Oaspeții noștri, copii și tineri din școli cu predare în limba română, spuneam, din regiunea Cernăuți, păreau a-și trage mereu, într-o sfioșenie desăvârșită,  pașii înapoi, ca la intrarea cu icoană din biserică. Unii dintre ei se aflau întâia oară la Putna, alții întâia dată pe pământ românesc; ne-au dovedit că-și înfășoară sufletul și ei, ca și părinții lor, „în mantia de aur a limbii ce ne doare” și că li-i dragă tare  „limba noastră ce-o vrem nemuritoare”.

            Și-a fost tulburător pentru noi toți și-un timp de ridicat sufletul în picioare fiece mărturie a pruncilor despre Biserica nespus de dragă sufletului lor. Și-au zugrăvit-o cum au știut ei mai bine și în culori măiestrite, și în pricesne înduioșătoare și-n cuvinte, și-n poezii chiar de ei înșiși izvodite, și-n mici tratate despre tâmplele satelor lor, în care și faptele și mărturisirile lor se știu primenite.

            Și pentru ei, așa cum ne-au mărturisit, au fost zilele petrecute la Mănăstirea Putna o repetabilă uimire. Și sărbătoare. C-așa ne-a spus Mihail, „copil de altar”, abia trecut de 10 ani, care-și trăia ca pe cuvânt din Scripturi fiecare rostire: „Pentru mine, biserica satului natal e ca o casă, unde eu mă rog lui Dumnezeu și-I mulțumesc Lui pentru toate. Eu, azi, sunt foarte surprins, pentru că sunt la sfântul mormânt al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și asta pentru mine este o sărbătoare.”

            Sau Anghelina, care-a pregătit pentru-întâlnirea cu noi și portretul în creion al unor personaje de poveste, Ileana Cosânzeana și Făt-Frumos, frumoșii cu suflet frumos din basmele românești, pe care mama i le-a citit în românește în primii ani ai copilăriei și pe care ea crede că-i va vedea pilduitori prin faptele lor viața ei toată.

            Ori Anisia, o adolescentă prin sufletul căreia se vede bine că umblă Dumnezeu cu degetele-I răsfirate și plămădește acolo prescuri de lumină. „Sunt mândră că sunt româncă” ne-a spus și, tot privind-o în răstimpuri, ne-am și încredințat că, la Putna știindu-se a fi, nu i s-a ostoit nicicum rugăciunea. De mulțumire și de recunoștință, de drag și de dor de pământ românesc, de bucuria cuminte de-a ști că ne leagă aceeași credință.

            I-au însoțit aici profesori pentru care a trezi și-a crește în sufletele copiilor conștiința identitară e un angajament de fiecare zi. E ceea ce și președintele Centrului Media BucPress Cernăuți,  lector univ. dr. Marin Gherman, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, politolog, jurnalist, scriitor, a reiterat în mai multe rânduri, evidențiind că „pentru românii din Ucraina de astăzi identitatea lingvistică și etnică este mai puternică decât cetățenia”.

            Și c-un același gând – rugăciune și binecuvântare ne-a însoțit pe toți părintele arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților,  neoboosit promotor al valorilor autentice, păstrător al tradițiilor și susținător al unității românilor de pretutindeni. De altfel, cu ceva timp în urmă, părintele stareț, invitat special în emisiunea „Dialoguri românești”, moderată de Marin Gherman și de Mihai Grosu, prieteni și jurnaliști dedicați promovării valorilor și tradițiilor românești în spațiul nord-bucovinean, inițiatorii proiectului transfrontalier „Biserica satului natal”, a reafirmat imperativul rugăciunii pentru unitate și pace.

            Gândind acum la atâta nestăvilire de emoție înaltă și de frumos, nu-s de trecut sub tăcere nici grija de a le face noilor noștri prieteni și daruri de suflet și timpul petrecut în vizita de studiu de la Putna mai frumos dovedită de profesori și prieteni cu care împărtășim valori netrecătoare: Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni”, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, coord. prof. metodist Vasile Schipor; Școala Gimnazială Bivolărie, director prof. Daniela Cheaburu; Școala Gimnazială „Dimitrie Onciul” Straja, director prof. Maria Pătrăucean; Școala Gimnazială „Mitropolit Iacob Putneanul” Putna, director prof. Ciprian-Florentin Crețan; Școala Gimnazială Nr. 3 Vicovu de Sus (Plai), director prof. Lăcrimioara-Măriuca Parasca.

            Ne-am despărțit de oaspeții noștri pentru doar un timp, cu făgăduința că ne vom revedea și în alte proiecte și cu alți copii și tineri români din școli din regiunea Cernăuți și fiecare a luat cu sine un angajament ca acesta, din Decalogul copilului, alcătuit de Părintele Arhiepiscop Calinic:

„Extrage cu hărnicie de albină nectarul învățăturilor ziditoare de trup, minte și suflet, ca astfel să devii desăvârșit, pe măsura vrerii lui Dumnezeu, a Bisericii și a Țării.”

prof. Daniela CEREDEEV