Zilele Culturii Române, la Viena

De-a lungul istoriei, numele capitalei austriece a avut multiple rezonanțe în sufletele românilor, începând cu mărturiile istorice despre repetatele drumuri la Viena ale unor personalități ale luptei pentru recunoașterea drepturilor și păstrarea identității românești în provinciile ajunse sub administrarea Imperiului Austriac și apoi Austro-Ungar, continuând cu magnetismul generat de o capitală europeană puternică și culturală, unde s-au școlit  români care vor deveni extrem de valoroși în procesul de coagulare și realizare a idealului de unitate națională, precum și de performanță culturală.

Ca repere istorice, în 1683, Domnitorul Țării Românești Șerban Cantacuzino, când a staționat ca vasal al turcilor, în vremea depresurizării Vienei, împreună cu Gheorghe Duca al Moldovei, Mihai Apafi al Transilvaniei și cu 24.000 de soldați, va așeza o cruce românească în spatele palatului Schönbrunn, unde se vor ruga timp de trei luni.

În 1892 se va organiza o primă organizație – „Colonii române”, în capitala imperială. Iar în 1902 se va întemeia „Clubul român de la Viena”

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, am răspuns invitației Ambasadei României în Republica Austria care, în colaborare cu Institutul Cultural Român din Viena și Asociația „Mihai Eminescu”, a marcat la Viena Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu, printr-un concert festiv de muzică pentru pian, susținut în sediul Ambasadei în ziua de duminică 19 ianuarie, de către pianistul și compozitorul neoclasic român Teo Milea, primul pianist din lume invitat să-și interpreteze propria muzică la sediul Comandamentului NATO din Bruxelles și primul pianist care urcă pe scena Festivalului Internațional de Balet din Dortmund (Andreea Amza-Andraș).

Alături de gazda evenimentului, Andreea Amza-Andraș, Însărcinatul cu Afaceri A.I, au mai fost prezenți ca organizatori: Institutului Cultural Român de la Viena, prin Andreea Dincă, Asociația „Mihai Eminescu”, de la Viena, prin Laura Hant, părintele dr. Nicolae Dura- Vicarul Comunității Ortodoxe Române din Austria, decan prof. dr. Radu Botz, dirijorul Gabriel Bebeșelea, Mezosoprana Ruxanda Donose, dr. Aurelia Braneti, prof. Dan Dulciu și mulți alții.

Comuniunea românilor din Viena cu obștea sfintei mănăstiri Voroneț s-a conturat întâi prin contactul cu pr. dr. Nicolae Dura, care a adus în repetate rânduri personalități ale Statului austriac pentru a vizita mănăstirile din Bucovina, incluse în patrimoniul UNESCO. De asemenea, părintele, împreună cu Pr. Emanuel Nuțu, a găzduit și o lansare de carte despre istoria recentă a Mănăstirii Voroneț. Și cu prilejul acestei prezențe în Viena, ne-am rugat împreună la slujba vecerniei mari la duminica Evangheliei vindecării celor zece leproși, poposind apoi la o întâlnire duhovnicească, la invitația părintelui paroh.

O puternică legătură s-a format cu o altă comunitate de români, prin persoana preotului Emanuel Ștefan Nuțu și doamna sa, Diana, originari din Gura Humorului, crescuți „sub streașina Voronețului”, care au inițiat la Viena un proiect ambițios, cu multiple beneficii, prin construirea unei biserici- replică a Voronețului-, „puiul de Voroneț”, „Voronețul vienez”, cum i s-a mai spus; biserica va fi pictată și pe pereții exteriori, după un plan conceput de către preot, arhitecți și pictori, sub directa îndrumare a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Alături, s-a ridicat un ansamblu comunitar, un corp de clădire cu locuințe și spații pentru activități educative și sociale; toate fiind ctitorite ca: Parohia „Pogorârea Sfântului Duh” și „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” Viena. Sfințirea locului și punerea pietrei de temelie a bisericii s-au oficiat în data de 17 sept. 2017, iar în 11 iunie 2022 s-a sfințit Sfânta Masă a bisericii principale, momente la care Sfânta Mănăstire Voroneț a fost prezentă prin reprezentantele invitate.

Părintele Rafail Noica spunea în paginile cărții Dincolo de Noica: „Cultura este rodirea a ceea ce semeni.” Românii din Viena seamănă și rodesc identitate românească prin spiritualitatea creștină pe care o trăiesc și cultivă; prin actul artistic pe care-l însușesc și implementează; prin responsabilitatea cu care practică orice misiune încredințată, în țara care i-a primit și a devenit pentru ei, temporar sau definitiv, „acasă”.

Stavrofora dr. Gabriela PLATON