Întreită mărturisire de credință în Suceava Sfântului Ioan cel Nou

În fiecare an, luna iunie este sinonimă cu bucuria pentru Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, începutul și sfârșitul Cireșarului prilejuind sărbătorirea ocrotitorului ei de mai bine de șase veacuri. Anul acesta, ziua de 24 iunie a însemnat un triplu praznic liturgic, Biserica Ortodoxă făcând pomenirea Preasfintei Treimi, a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, dar și a aducerii moaștelor Sfântului Ioan cel Nou în Suceava, capitala domnilor mușatini.

Hramul prin tradiție al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a îndreptat și în anul 2024 pașii a numeroși credincioși, pelerini de mai aproape sau de mai departe, pentru a cinsti moaștele celui martirizat în Cetatea Albă, apărătorul și sprijinitorul dreptei credințe, ostașul adevărat și neînfricat al lui Hristos.

Racla cu odorul cel mai de preț al Sucevei a fost așezată în ultimele trei zile spre închinare celor care îl cinstesc cu evlavie, într-un baldachin special pregătit și împodobit cu flori, în fața clisiarniței ce surprinde prin veșmântul pictural pătimirile și sfârșitul marelui mucenic.

În această zi de sărbătoare pentru vechea reședință domnească, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârșită de cinci ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Din sobor au mai făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcop al Hușilor, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Li s-au alăturat în slujire vicarul administrativ al eparhiei, cei trei exarhi, protoiereii celor cinci protopopiate, consilieri eparhiali, dar și stareți ai unor așezăminte monahale din Arhiepiscopia Iașilor.

În cinstea marelui praznic împărătesc, dar și a mucenicului bineplăcut lui Dumnezeu al cărui nume îl poartă, Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de pr. Ionuț Lucian Tablan Popescu, a răspuns liturgic ecteniilor și rugăciunilor înălțate de către cler.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Ignatie a rostit un cuvânt de învățătură prin care a evidențiat rolul de model pe care îl oferă sfinții celor care îi cinstesc, căci a iubi înseamnă a imita viața celui drag, a-i replica modul de a fi și de a lucra întru sporirea virtuților creștine, subliniind că din acest punct de vedere Sfântul Ioan cel Nou reprezintă un reper.

„Memoria liturgică a zilei de astăzi ne pune spre pomenire pe cel care este ocrotitorul acestei cetăți, Sfântul Mare Mucenic Ioan de la Suceava. Atunci când ne aflăm în preajma unui om pe care îl iubim și față de care nutrim sentimente de respect și cinstire, inevitabil preluăm ceva din modul lui de a fi, din modul de a se comporta, din modul de a gândi și de a vedea lucrurile din jur. Nu este nevoie de niciun efort, n-ai nevoie de o consiliere specială pentru ca să îl asumi în inima ta pe cel pe care îl iubești atât de mult.”

Preasfinția Sa a accentuat că din păcate nu toți oamenii reușesc să urmeze profilului spiritual al sfinților, ducând o viață de comuniune cu Hristos. Nearătând suficientă trezvie duhovnicească, omul se lasă ușor atras în mreaja păcatelor, întunecând chipul lui Dumnezeu, dezumanizându-se și ratând astfel idealul sfințeniei, care, potrivit părintelui Dumitru Stăniloae nu este altceva decât maximizarea a tot ceea ce este uman. În finalul cuvântului său, ierarhul oaspete a subliniat faptul că Sfântul Ioan cel Nou a transpus în viața sa principiile evanghelice, dăruindu-se cu totul lui Dumnezeu și semenilor săi și îmbrăcându-se pe sine în iubirea treimică dăruitoare și sfințitoare.

Înainte de Apolis, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a rostit rugăciunile de dezlegare și cele pentru sănătate trupească și sufletească.

După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oferit Ordinul „Crucea Bucovinei”, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, unor profesori doctori și medici de renume din țara noastră, în contextul declarării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2024 ca An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor. Prin distincțiile oferite, Înaltpreasfinția Sa a dorit să își exprime prețuirea și recunoștința pentru implicarea domniilor lor în viața comunității, atât prin săvârșirea actului medical cu profesionalism și generozitate, pentru vindecarea celui aflat în suferință, cât și pentru promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe, la catedră, în instituțiile spitalicești sau în viața personală.

A urmat cuvântul domnului Alexandru Prelipcean, lect. univ. dr. în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a prezentat una dintre cele mai recente apariții editoriale ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cel de-al treilea volum al seriei înnoite (a III-a) a publicației „Candela. Revistă de teologie și cultură”. Noul format continuă Jurnalul bisericesc-literar inițiat la 1 iulie 1882 de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei, cu apariție neîntreruptă între 1882 și 1914 (seria I) și 1923-1946 (seria a II-a), respectiv 1991-2000 (apariție tip buletin oficial rezumativ). A fost păstrată în mare măsură structura edițiilor din perioada interbelică și postbelică, între paginile sale regăsindu-se studii de anvergură din diferite domenii (teologie, istorie, filologie clasică, literatură și arta creștină, gândire contemporană etc.).

În încheierea evenimentului, primul gând de recunoștință al chiriarhului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, s-a îndreptat către Dumnezeu Unul în Treime mărturisit pentru toate darurile revărsate asupra eparhiei prin mijlocirea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou și a Înaintemergătorului Domnului, enumerând câteva dintre proiectele pentru care s-a obținut sprijin în ultima perioadă.

A mulțumit apoi arhiereilor, soborului slujitor, pelerinilor pentru împreuna-rugăciune în această zi deosebit de importantă pentru Suceava și și-a exprimat gratitudinea față de toți cei care s-au implicat în organizarea evenimentelor sau care au participat la sărbătoarea hramului. Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a punctat contribuția deosebită în slujirea celor aflați în suferință a profesorilor doctori și medicilor care au primit astăzi ordine eparhiale, între ei numărându-se nume cu rezonanță în țară și în străinătate, precum domnul profesor Carol Stanciu, domnul profesor Vasile Burlui, domnul profesor Grigore Tinică și domnul profesor George Pandele.

Nu în ultimul rând, în contextul întreitului praznic liturgic Părintele Arhiepiscop și-a îndreptat atenția spre toți cei pentru care ziua de 24 iunie a fost prilej de bucurie duhovnicească.

„Vă felicit pe toți cei care purtați numele sfinților pomeniți în această zi, dar și pe toți cei care având dragoste, evlavie și răbdare ați reușit să vă închinați la moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou. Tuturor vă doresc ani mulți și buni cu sănătate și sporite împliniri. Vă îmbrățișez pe toți deopotrivă și Îl rog pe Preamilostivul Dumnezeu ca pentru rugăciunile tuturor sfinților să vă aibă în sfânta Lui pază.”

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor reprezentanți ai oficialităților centrale și locale, a unui numeros personal clerical și monahal și mai ales a mulțimii impresionante de credincioși și credincioase, cu toții aduși împreună de râvna față de Dumnezeu și de dragostea purtată prietenului sufletului lor, Sfântul Ioan cel Nou.

Suita manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Aducerii moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a continuat în Cetatea de Scaun a Sfântului Ștefan cel Mare cu Parastasul Voievozilor, slujbă de pomenire a domnilor Moldovei.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în jurul anului 1300, în cetatea Trapezunt, aflată în Asia Mică, pe malul Mării Negre. Pentru că nu a dorit să se lepede de dreapta credință, a fost martirizat în anul 1330, în Cetatea Albă. Vestea minunilor pe care Sfântul Ioan cel Nou le-a săvârșit în decursul timpului a străbătut întreaga lume ortodoxă, moaștele sale fiind aduse la Suceava de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Irina URSACHI