„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: eu Mă duc și Mă veți căuta și veți muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni. Deci ziceau iudeii: nu cumva Își va ridica singur viața? Că zice: unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni. Și El le zicea: voi sunteți din cele de jos; Eu sunt din cele de sus. Voi sunteți din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. V-am spus, deci, că veți muri în păcatele voastre. Căci dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre. Deci, Îi ziceau ei: Cine ești Tu? Și le-a zis lor Iisus: ceea ce v-am spus de la început. Multe am de spus despre voi și de judecat. Dar Cel care M-a trimis pe Mine adevărat este și cele ce am auzit de la El, Eu acestea le grăiesc în lume. Și ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl. Deci, le-a zis Iisus: când veți înălța pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt și că de la Mine însumi nu fac nimic, ci, precum M-a învățat Tatăl, așa vorbesc. Și Cel Care M-a trimis este cu Mine; nu M-a lăsat singur, fiindcă Eu fac pururea cele plăcute Lui. Spunând El acestea, mulți au crezut în El”.
Dincolo de aspectele cunoscute în legătură cu păcatul, interpretat îndeobște ca „ratare a țintei”, textul Evangheliei după Ioan vorbește clar și eficient despre un alt înțeles al păcatului. Potrivit aghiografului, afirmația-sentință a Domnului Iisus Hristos, respectiv cea din v. 21: „veți muri în păcatul vostru”, se cuvine a fi înțeleasă ca o abatere gravă de la duhul unității creștine, care, potrivit Sfântului Vasile cel Mare, e un imperativ al urgenței, deoarece, la auzul acestor cuvinte, „oare nu este nevoie cu mult mai mult ca întreaga Biserică a lui Dumnezeu să se străduiască să păzească unitatea Duhului întru legătura păcii și să împlinească ceea ce s-a spus în Fapte, că «inima și sufletul mulțimii celor care au crezut erau una»? (Fapte 4, 32)”(cf. Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri morale și ascetice, studiu introductiv de pr. Vasile Răducă, traduceri de Isabela Alina Panaite, Florin Filimon, Laura Enache, Octavian Gordon, Diac. Nicolae Mogage, în col. „PSB”, vol. 5, SN, București, 2013, p. 510).
Divizați în multe confesiuni, adoptând crezuri diferite, străine de duhul ortodox, statornicit prin călăuzirea Sfântului Duh de-a lungul veacurilor și păstrat cu fidelitate în Crezul Niceo-constantinopolitan, unii creștini optează să relativizeze imaginea lui Hristos, într-un fel tributar gândirii speculative la nivel de teologumenă, de părere teologică, fragmentând adevărul revelat al Evangheliei.
Prin textul pericopei ioaneice rânduită a se citi astăzi, mai înțelegem că, dacă reflectăm în profunzime la cuvintele Domnului Iisus Hristos, și implicit, la polemica Sa cu mai-marii iudeilor, înțelegem un adevăr esențial: Iisus Hristos, Mesia, este Fiul trimis de Tatăl în lume pentru a o mântui. Aici, de pildă, între alții, teologul german R. Schnackenburg face o precizare esențială: Sfântul Evanghelist Ioan ne arată că „întâietatea Tatălui se menține nu datorită unei mari plinătăți, sau unei mari puteri, ci datorită inaugurării celor pe care le face Fiul și pentru oamenii care sunt în legătură cu El” (apud. Anton Ziegenaus, Isus Cristos, plinătatea mântuirii. Cristologie și soteriologie, în: Leo Scheffczyk, Anton Ziegenaus (edd.), „Dogmatica catolică”, vol. IV, traducere din limba germană de Wilhelm Tauwinkl, Editura Sapientia, Iași, 2010, p. 131).
Înțelegem astfel că, pentru teologia ortodoxă, pentru viața fiecărui creștin ortodox, hristologia este totul, aceasta însemnând că „noi, prin Iisus Hristos Îl cunoaștem pe Tatăl și Îl primim pe Duhul Sfânt, adică primim revelația Sfintei Treimi și tpată cunoașterea” (cf. Pr. Ioan Moga, „...Care iarăși va să vină”. Jurnal hristologic în 31 de zile, Editura Doxologia, Iași, 2023, p. 27).
Toate aceste gânduri ar trebui să ne conducă, inevitabil, către o clarificare a propriei mărturii despre Hristos în Biserică și împreună cu Biserica! Creștinul ortodox este cel care întotdeauna se revendică a fi dintre „cei mulți care au crezut în Hristos” (Ioan 8, 30), ignorând abaterile grave care, de-a lungul veacurilor, au trunchiat adevărata identitate a Domnului Hristos.
Pr. Claudiu-Ioan COMAN