Monumentele românești interbelice din Episcopia Hotinului

TABANI

Monumentul Eroilor.  Despre ridicarea monumentului închinat eroilor tăbăneni căzuți în luptele pentru reîntregirea Patriei, aflăm din informațiile consilierului eparhial, protoiereul Dionis Iavorschi, publicate în Buletinul Episcopiei Hotinului din 15 august 1930. Începând cu 14 iulie 1930, episcopul Visarion Puiu, împreună cu Dionis Iavorschi și preotul Alexandru Munteanu și misionarul Silvestru Vatrici, vizitează cele mai îndepărtate parohii din nordul Basarabiei, așezate la hotar cu Polonia, iar coborând spre Prut au cercetat 29 de parohii, printre care și parohia Tabani.

Vizitând biserica Sfântul Nicolae, consilierul Dionis Iavorschi scria la 15 august 1930 în Buletinul Episcopiei Hotinului că: s-a ridicat un monument din piatră pentru eroii din localitate căzuți în războiul mondial, cu inscripția numelor și având ca epitaf în versuri ale lui Eminescu. Lângă acest monument se fac serbări în ziua eroilor.

Construcția reprezintă un patrulater din piatră de Cosăuți, străjuit de o cruce. Pe fațada celei de-a doua trepte a soclului, de sus, probabil era scris epitaful în versuri ale lui Mihail Eminescu, despre care scrie preotul Dionis Iavorschi, șters în perioada comunistă din cauza caracterului românesc al versului. La baza monumentului au fost încrustate numele eroilor consăteni căzuți în război, dintre care se poate citi: TEODOR BUREA, NICOLAI BUREA, DUMITRU BUREA, ION ROBU, NICOLAI ROBU, ION ROBU, TEODOR ROBU, MIHAIL GĂINA, VASILE TRAISTĂ, ION BLAJIN, ION CUZMENCO, VASILE SATÂRI, GHEORGHE SATÂRI.

Pe fațada treptei a patra a soclului sunt scrise numele altor eroi, după cum urmează: HARITON BUTCO, ION CHICAROS, MIHAIL CHICAROS, GHEORGHE CEMÂRTAN, VASILE ABABI, VASILE VELNICER, TEODOR LEAȘOC, VASILE DODU, ION DODU, ION GRINCO, TEODOR DRUCIOC, DUMITRU TRAISTA, SÂRGHI SÂRBU, PENTELEI GĂINA, ION GĂINA, VASILE GĂINA, ONOFREI MELINTE, ȘTEFAN GANIȚCHI, GHEORGHE CHICAROȘ, NICOLAI GANIȚCHI, PETREA DUPLACHI, VASILE DUPLACHI, TEODOR LAVRIC, DUMITRU TRESTIAN, DUMITRU CEMÂRTAN, GHEORGHE CENUȘ, TEODOR GHIMPU, NICHIFOR GĂINA.

Celelalte nume de familii, zece la număr, de pe treapta a treia laterală, nu mai pot fi descifrate. În total, acest monument a fost închinat pentru 52 de eroi căzuți în război.

În 1974, odată cu demolarea bisericii, monumentul a fost parțial deteriorat. De fapt a fost ruptă crucea de pe soclu, iar peste câțiva ani, un tăbănean a instalat pe soclu partea crucii rămasă intactă. Din aceste motive, monumentul și-a pierdut din grandoarea de altădată. Totuși, după atâția ani, crucifixul se păstrează în curtea Bisericii din localitate.

TREBIȘĂUȚI

Monumentul Eroilor.La ședința din 8 iunie 1938, membrii Căminului Cultural Voevodul Mihai din comună și-au propus edificarea unui monument în cinstea eroilor căzuți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, numărul cărora în Trebișăuți se ridica la 31 (sau 33 după alte surse). Din grupul de inițiativă amintim pe învățătorul Eugen Capusteac – președintele Căminului, Vasile Grosu, preotul Sergiu Radomschi – casierul Căminului, învățătorul Teofan Cuhleac, învățătoarea Elena Cuhleac, Ana Radomschi, Lidia Schidu, învățătoarea Vera Grosu, învățătoarea Zinaida Capusteac, învățătorul Filip Grosu, agricultorul Vasile N. Baraliuc și Alexei Cojocaru.

Monumentul urma să fie realizat în piatră fasonată și să reprezinte o cruce pe piedestal. În vederea măririi fondului pentru construcția acestuia, membrii Căminului au decis să organizeze la 3 iulie un bal la care intrarea avea să fie contra cost. Serbarea avea următorul program:

• Trăiască Regele– executat de corul Căminului;
• Cuvânt de deschidere – de Pr. Sergiu Radomschi;
• Baba și dracul  - anecdota de Th. Speranța recitată de Avacum Rusnac;
• Povestea Frica-i din rai și e bine când o ai -  citită de D-na Ana Radomschi;
• De când badea mi s-a dus– executat de corul Căminului;
• Miron Ispravă– piesă de Serafim Ionescu, jucată de flăcăi și fete;
• Cuvânt de închidere – de Eugen Capusteac;

Pentru realizarea acestui proiect, au contribuit cu bani și familiile celor căzuți în război. La 25 iulie, Căminul a decis să se adreseze FCR Principele Carol în vederea obținerii autorizației, din partea Ministerului Culturii, pentru înălțarea monumentului, preconizând inaugurarea acestuia la 15 august 1938. Nu cunoaștem dacă a fost obținută aprobarea solicitată, dar de Ziua Eroilor, în 1939, monumentul a fost inaugurat în prezența membrilor Căminului și a autorităților locale.

Monumentul a fost amplasat în piața satului, având o înălțime de 3.5m și fiind împrejmuit cu un gărduț. În iulie 1941 gărduțul a fost refăcut în virtutea faptului că monumentul scăpase ca prin minune de urgia bolșevică. Acest gărduț a fost realizat din inițiativa soților Zinaida și Eugen Capusteac, fapt pentru care s-au cheltuit 1500 lei. În 1942, pentru întreținerea monumentului au fost cheltuiți 642 lei din bugetul Căminului, fiind bine îngrijit.

Mai amintim că la 19 octombrie 1941, membrii Căminului au organizat în sediul lor un colț al eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei, care era constituit dintr-un tablou mare cu fotografiile celor căzuți, o icoană, o candelă și listele îndoliate ale ostașilor morți pentru patrie

TRINCA

          Monumentul Eroilor. În primăvara anului 1936, Căminul Cultural Stelian Popescu din  Trinca și-a propus să ridice în localitate un monument în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Grupul de inițiativă a fost constituit din preotul Alexandru Camerzan, învățătorii Alexandrina Iațișev și Nichifor Rusu, șeful postului de jandarmi Ștefan Tache, domnul Arsenie Țibuch, Valentin Vulpe, Grigore Mațeicu și învățătorul Serghie Iațișen. Procesul verbal de constituire a fost aprobat de societatea Cultul Eroilor, iar inaugurarea monumentului era preconizată pentru Ziua Eroilor din 1937.

                                                         VANCICĂUȚI

          Monumentul Eroilor. Din raportul de activitate al Căminului Cultural Spiru Haret, aflăm că în comună există un monument el eroilor amplasat în fața bisericii în 1928. Acesta a fost amenajat concomitent cu o grădină publică și s-a păstrat până astăzi, fiind vorba de fapt deo cruce din piatră, edificată în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

Crucifixul are un grilaj de fier în jurul său, și următorul text pe laturi:

EROII SAT. VANCICĂUȚI: SFETENCO ȘTEF., DILION N.EHI, AFLORI PETR, ALUPI TEODOR, UNCU FILIP, DOLGAN PETR., MOLENȚA H. ȘI ION SACAAN, ... ION, UNGUREAN FEODOR.

EROII COM. VANCICĂUȚI: APOPI ANDR., CHIRIAC SIM., UNGUREANU M.,ATERETAU CONSTAN., MORARU H, CRACIUN C.H. ȘI EFTEN, SMOCHINĂ AFAN

SMOCHINĂ TH, ROTARI .., ION BABAN, ION BUZAT, BEJENAR DIONIS, SABADAȘ CONSTANTIN, TANASCIUC...

ACEST MONUMENT A FOST RIDICAT ÎN ANUL 1928, CU SÂRGUINȚA COOPERATIVEI SATULUI LUMINA, FUNCȚIONARILOR ȘI VĂDUVILOR

COM. VANCICĂUȚI

          Monumentul se păstrează astăzi în curtea Bisericii Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Vancicăuți. El a fost înălțat spre amintirea eroilor din comuna Vancicăuți și Vancicăuții Mici (azi localitatea Costiceni), la inițiativa cooperativei Lumina din localitate, din care făceau parte văduvele de război și funcționarii din sat. Numele inscripționate pe monument aparțin victimelor de război, sau mai bine zis ostașilor basarabeni înrolați în armata țaristă și morți pe câmpurile de luptă.

Pe latura din față a monumentului au fost inscripționați anii 1914 – 1918, însă ulterior, la începutul anilor `90, indivizi necunoscuți au vandalizat monumentul, prin aplicarea unei tencuieli cu ajutorul căreia să nu poată fi deslușit textul de pe monument. Final.

Pr. prof. Mircea BEJENAR