Monumentele românești interbelice din Episcopia Hotinului

IANĂUȚI

Troița Eroilor. La 05 iunie 1943, în dorința de a ridica o troiță spre amintirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă, Căminul Cultural B.P. Hașdeu din Ianăuți trimite o cerere Ministrului Cultelor și Artelor prin care solicită: autorizație pentru ridicarea acestei troițe după planul indicat. La 26 noiembrie 1943, a fost transmis Comisiei Superioare a Monumentelor Publice copia raportului comunei Ianăuți privitor la ridicarea Troiței Eroilor unde se menționa: avem onoarea a vă raporta că am luat inițiativă pentru construirea unei Troițe în amintirea eroilor căzuți în războiul sfânt, care va fi așezată în centrul pieții din acest sat. Pentru aducerea la îndeplinire a acestei opere, primar Alexie Rusciuc își asuma obligația de a colecta de la locuitorii mai înstăriți ai comunei, fondurile necesare.

La 13 decembrie, Comisia a aprobat inițiativa construirii troiței, însă cu condiția de a se respecta dispozițiile Regulamentului pentru monumentele publice și de a reproduce un model de troiță caracteristică acelei regiuni.

LARGA

Monumentul Eroilor.Dintr-oscrisoare a Prefecturii județului Hotin din 14 iunie 1937, adresată Ministerului Cultelor și Artelor, la care a fost anexată o descriere a două monumente, aflăm că la 01 iunie 1936 în comuna Larga a fost inaugurat Monumentul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Postamentul avea 2m înălțime, iar pentru edificarea monumentului s-au cheltuit 3500 lei.[1] O altă informație despre acest monument ne este relevată într-un raport de activitate al Căminului Cultural Mihai Eminescu din localitate, care la 1 decembrie 1938: în fața monumentului eroilor a participat la oficierea unei slujbe de pomenire a eroilor. La eveniment au luat parte autoritățile comunale, membrii Căminului, școlile din localitate și oamenii din sat. Ierurgia a fost oficiată de preotul paroh Radomschi Ion. Monumentul s-a păstrat până astăzi, fiind amplasat lângă biserica de lemn din sat, însă strămutată din fața bisericii în partea stângă a altarului.

LUCĂCENI

            Monumentul Eroilor.În darea de seamă a Căminului Cultural Zorile din 19 martie 1939 se amintește despre un monument închinat eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Anume în acea zi, președintele Căminului a predat țăranului Crivoi Petre plugul dăruit de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, în fața monumentului eroilor. Această manifestație a început cu o slujbă religioasă oficiată de preotul Niculae Colacicovschi și s-a desfășurat sub cerul liber, în fața monumentului.

MARSENIȚA

            Troița Eroilor. Crucifixul a fost sculptat în lemn la comanda Căminului Cultural din orașul Hotin. Aceasta avea o înălțime de peste 3 metri, și era un fel de troiță-vitrină, adică în mijlocul curcifixului era fixată o icoană sub sticlă. Lemnul a fost sculptat cu elemente tradiționale românești, având detalii comune cu troița eroilor din Noua Suliță.

MIHĂLĂȘENI

Troița Eroilor. La 26 mai 1943, Eparhia Hotinului se adresează cu o cerere către Comisia Superioară a Monumentelor Publice prin care solicită: avem onorea a vă raporta că enoriașii din parohia Mihălășeni, județul Hotin din inițiativa lor au colectat o sumă oarecare pentru ridicarea unei Cruci de piatră în memoria eroilor căzuți pe câmpul de onoare pentru Credință și Patrie. Vă rog, deci domnule Ministru, a dispune trimiterea parohiei Mihălășeni unui model de Cruce și  a aproba ridicarea acestei Cruci. Ulterior Ministerul îndemna Comitetul de inițiativă să reproducă un model de troiță caracteristică celor locale sau localităților apropiate. La 4 iunie 1943 Comitetul de inițiativă și-a reînnoit solicitarea, deoarece: nici în localitatea lor și nici în cele învecinate nu există Cruci vechi care ar putea fi reproduse, de aceea solicităm să ni se trimită un model tip de cruce. În cadrul ședinței CSMP din 18 iunie 1943 s-a luat în discuție raportul Nr. 129 din 04.06.1943 al Parohiei Mihălășani, județul Hotin, prin care:se arată că, în cea regiune și în cele învecinate nu se găsește nici o cruce veche de piatră, care să poată fi reprodusă pentru edificarea Crucei Eroilor din localitate. În urma examinării raportului:Comisia hotărăște ca proectul pentru Crucea Eroilor din această localitate să se întocmească de Serviciul tehnic al Ministerului.

NESFOAIA

Monumentul Eroilor. Inițiativa ridicării monumentului a fost asumată de Căminul Cultural Principele Nicolae la ședința adunării generale din 1 decembrie 1936. La aceeași reuniune membrii Căminului au decis ca toate fondurile ce vor rezulta din cotizații, donații, serbări și alte baluri să fie destinate edificării monumentului celor 40 de eroi căzuți pentru întregirea neamului.

În 1937, Căminul alocase 4533 lei în vederea edificării monumentului, dintre care 1500 lei fuseseră colectați de la oamenii din sat, iar alți 1500 lei primiți ca ajutor din partea Fundației Culturale Regale. În pofida faptului că veniturile Căminului erau cam mici, satul a fost împărțit în patru sectoare pentru a se colecta suma necesară ridicării monumentului. Astfel, au fost adunați 2995 lei și concomitent Cercul cultural al învățătorilor B. P. Hasdeu a donat 128 lei. În aceeași ordine de idei a contribuit cu 200 lei Cooperativa de consum Munca din localitate. Din membrii Căminului care au donat bani amintim pe: Președintele I. Olievschi – 200 lei; Vicepreședintele preot Constantin Stoleru – 100 lei; Iosif Olievschi – 100 lei; Directorul Crăciun Gheorghe – 100 lei; Bibliotecarul Vasile Cărpăuță – 100 lei; Agentul sanitar Damian Teodor – 100 lei.

Monumentul a fost instalat în curtea bisericii din Nesfoaia, reprezentând rodul muncii Căminului Cultural din localitate, inițiativa preotului paroh Constantin Stoleru și a domnului Ioan Olievschi – directorul școlii. Monumentul a fost executat din piatră, având o înălțime de aproximativ 3, 5m, reprezentând un obelisc încununat cu o cruce.  Sfințirea sa a avut loc la 10 iunie 1937, slujba religioasă fiind săvârșită de preotul C. Stoleru și cântărețul Gheorghe Crăciun. Monumentul a fost întreținut permanent de membrii Căminului, iar în 1939 aceștia l-au împrejmuit cu un gard corespunzător.

NOUA SULIȚĂ

Monumentul Eroilor.Căminul Cultural Sfântul Nicolae din localitate a ridicat în 1939 un monument închinat eroilor din Primul Război Mondial. Inițiativa a fost preluată de preotul paroh Dumitru Postovanu, președintele Căminului, susținut de comandantul stolului de străjeri Bânda Chiril. Monumentul a fost amplasat în curtea bisericii și sfințit în ziua Înălțării Domnului. Monumentul s-a păstrat până în zilele noastre, fiind vorba de fapt de o troiță militară sculptată în lemn, compusă din 12 cruci mici și fixată pe un postament din beton reînnoit de parohul bisericii pe parcursul ultimilor ani de zile. În centrul troiței sunt două icoane litografiate ale Domnului Iisus Hristos și Maicii Domnului, însă nu există nici o inscripție care ar putea vorbi despre data sfințirii sau ctitorii acesteia.

OCNIȚA

Tabloul Eroilor.Deși nu este vorba de un monument în sensul clasic al cuvântului, am considerat de cuviință să amintesc despre acest tablou al eroilor, deoarece s-a păstrat o fotografie a unei lucrări similare, din localitatea Teșcureni, jud. Bălți.

La 23 decembrie 1942, pretura plășii Secureni se adresa către Primăria Ocnița cu indicația de a-i înainta urgent suma de 120 lei pentru achiziționarea tabloului în culori în vederea înscrierii numelor de eroi, ce urmează să fie comandat de pretură pentru toate primăriile din plasă. La 27 decembrie, notarul – primar Stânea Pamfil și secretarul Primăriei Ocnița – Marcoci Ion, transmitea preturii Secureni suma solicitată în vederea achiziționării tabloului.

           Troița Eroilor Dezrobitori. În or. Ocnița își dorm somnul de veci cel puțin 15 eroi români căzuți în luptele pentru eliberarea Basarabiei. Aceștia au fost înhumați în cimitirul Păustova lângă gara Ocnița. La 2 iulie 2022, viceprimarul or. Ocnița mi-a arătat 5 cruci militare care se mai păstrau la marginea cimitirului, locul unde toată lumea arunca gunoaie. La scurt timp, datorită susținerii financiare venite din partea domnului Iurie Guțu și a Asociației MONUMENTUM, a fost sculptată o troiță oltenească în piatră de Cosăuți și o bordură cu 6 stâlpi pentru a îngrădi parcela eroilor.

Fundația de beton a fost turnată de Primăria Ocnița, iar piatra de Cosăuți a fost sculptată de meșterul Vladislav Lozan. La baza crucifixului a fost inscripționat următorul text: ETERNĂ MEMORIE EROILOR ROMÂNCĂZUȚI PENRU DEZROBIREA BASARABIEI.

            La insistența viceprimarului Marcel Gîrtopan, textul a fost modificat după cum urmează: ETERNĂ MEMORIE EROILOR ROMÂNI CĂZUȚI ÎN 1941.

            Deși inițial sfințirea monumentului a fost stabilită pentru 6 august, totuși evenimentul a avut loc abia la 7 octombrie 2022 în prezența ctitorului Iurie Guțu, a autorităților locale și a Consulului General al României la Bălți – Petrișor Ionel Dumitrescu. Slujba de sfințire a crucifixului a fost oficiată de episcopul Antonie de Bălți împreună cu un sobor de preoți din cadrul Mitropoliei Basarabiei. În timpul evenimentului, troița a fost flancată de doi polițiști înarmați, ca un semn de onor față de eroii acestui pământ.

     În cadrul acestui eveniment, consulul general al României la Bălți, Petrișor Ionel Dumitrescu, a remarcat că: este foarte important pentru noi să avem grijă de eroii români pentru că numai în acest mod vom aduce bunăstare și prosperitate pentru generațiile viitoare, înțelegând tot ceea ce generațiile anterioare au făcut prin jertfă. Va urma.

Pr. Prof. Mircea BEJENAR