Monumentele românești interbelice din Episcopia Hotinului

GRIMĂNCĂUŢI

Monumentul Eroilor. Din scrisoarea Parohiei Grimăncăuţi de la 19 septembrie 1938 adresată Ministerului Cultelor şi Artelor, aflăm: comitetul parohial Cultul Eroilor ce funcţionează pe lângă biserica „Sfânta Treime” al parohiei Grimăncăuţi a hotărât punerea unui monument în cinstea şi amintirea eroilor neamului Românesc în care scop s-a alcătuit alăturat planul ce se înaintează spre aprobare. Vă rugăm foarte mult a ne da rezultatul cât mai degrabă, restituindu-ne şi planul anexat la prezentul raport, pentru ca să putem realiza aşezarea monumentului până la data de 01 noiembrie a.c. Cu adâncă stimă Preotul A. Ştefârţă. Monumentul urma a fi realizat din beton şi piatră artificială cu o înălţime de aproximativ 2.80m, fiind încununat cu o cruce din piatră artificială. La 04 octombrie 1938, CSMP a dat aprobare pentru ridicarea monumentului cu condiţia ca acesta să fie construit din piatră de carieră (Jurnal No. 264).

                                                                  HALAHORA DE SUS

Troiţa Eroilor. La şedinţa CSMP din 02.05.1939 s-a luat în discuţie: proiectul Troiţei din Comuna Halahora de Sus, Judeţul Hotin, înaintat cu adresa No. 3.872 de la 21 aprilie a.c., a Strajei Ţării. Alăturat au fost prezentate două exemplare din planul troiţei, purtând ştampila Regiunii Tehnice comunale Edineţ, fără nici o indicaţie asupra materialelor întrebuinţate şi neînsoţite de planul de situaţie. Examinând proiectul prezentat, Comisia la respins, iar Comitetul de iniţiativă a fost îndemnat să: trimită un proiect întocmit cu scopul de a fi executat în piatră de carieră şi a cărui terminaţie de sus să fie mai simplă şi mai monumentală.

                                                                       HOTIN

Bustul scriitorului Bogdan P. Hasdeu. La inițiativa colonelului M. Florescu, prefectul județului Hotin, a fost înființat un comitet format din intelectualii orașului pentru ridicarea bustului lui B. P. Hasdeu. Acesta dorea să instaleze monumentul în fața ateneului Bogdan P. Hasdeu, ridicat de același prefect și inaugurat în 1935 în prezența M.S. Regele Carol al II-lea.

La 9 august 1937 Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale din România a aprobat prin ordinul No. 63304 emiterea cărămizilor în vederea strângerii fondurilor necesare pentru ridicarea monumentului. Prefectul județului Hotin își dorea ca: opera să reîmprospăteze și să mențină neștirbit în fața generațiilor munca și patriotismul acestui mare luminător al neamului nostru, aduse pe altarul Patriei și pentru pregătirea marelui act al Unirii Basarabiei. Nu ne îndoim că toți bunii români nu vor pregeta o clipă asupra micului concurs material ce li se cere pentru înfăptuirea acestui scop și deci vă rugăm pe D-Voastră să faceți un apel călduros la toți ca să putem colecta fondul de care avem nevoie.

   Bustul poetului Ştefan Octavian Iosif. Iniţiativa dezvelirii acestui bust aparţine administratorului financiar al judeţului Hotin, domnul Negulescu şi a luat naştere la 31 ianuarie 1920. Primele documente care ne vorbesc despre intenţiile domnului Negulescu datează din vara anului 1921, care în acest scop, a creat un comitet de iniţiativă. Imediat după ce şi-a început lucrările, Comitetul a anunţat cel mai probabil un concurs în vederea selectării sculptorului care avea să lucreze asupra bustului în cauză. În fapt, sculptorul George Dimitriu îşi propunea în oferta sa realizarea lucrării în felul următor: poetul Șt.O. Iosif va fi înfăţişat printr-un bust mai mare ca mărimea naturală, aşa cum vom crede mai bine şi mai frumos, într-una din acele poziţii caracteristice unui poet mare; bustul va fi de bronz; bustul va fi aşezat pe un soclu, ce va avea înălţimea de 1,80 m, iar baza de 1,20 m; piedestalul va fi executat din piatră de Câmpulung, sau de Buzău, sau de Basarabia, fiecare din aceste feluri de piatră fiind bune; pe o faţă a piedestalului se va scrie numele, anul naşterii şi morţii poetului, iar în spatele şi laturile piedestalului, se vor pune cuvintele dorite de Comitet; fundaţia va fi de beton sau piatră; costul acestui monument va fi de 19.500 lei, plătibili în rate; monumentul va fi gata cel mai târziu la 01 aprilie 1921 şi va fi o lucrare de artă.

Opera a fost executată de sculptorul Horia Boambă din București. Pe soclul bustului în partea din faţă era scris cu litere săpate întreaga poesie a poetului „La arme” şi într-una din laturi era inscripționat că bustul a fost ridicat în urma iniţiativei luate de ADMINISTRATORUL FINANCIAR AL JUDEŢULUI HOTIN DOMNUL NEGULESCU CU MAI MULŢI FUNCŢIONARI PUBLICI ŞI OFIŢERI AFLAŢI ÎN LOCALITATE ÎN ZIUA DE 31 IANUARIE 1920, al căror nume de asemenea se vor săpa pe soclu şi la care s-a asociat şi MINISTERUL ARTELOR.

 Din documentele de arhivă putem constata că dezvelirea monumentului a avut loc la 04 decembrie 1921, iar la solemnitate a participat şi Inspectorul General al Artelor, alături de reprezentanţi ai Primăriei şi Zemstvei Hotin şi un public numeros adunat cu această ocazie. Bustul a fost aşezat în Grădina publică din faţa Regimentului 29 Infanterie din str. Regele Ferdinand I, oraşul Hotin, deşi la 27 noiembrie 1921 Comitetul de iniţiativă stabilise că acesta va fi amplasat în faţa clădirii Administraţiei Financiare, care se afla pe aceeaşi stradă. În 1933 bustul se afla, de asemenea, în grădina prefecturii Hotin. Pentru ridicarea monumentului s-a cheltuit suma de 28.000 lei. Monumentul a fost distrus după ocuparea Basarabiei de către bolşevici.

      Mausoleul Eroilor. La nici un an de la realizarea Unirii Basarabiei cu Regatul României în județele interbelice Hotin și Soroca, din regiunea istorică Basarabia, a avut loc o revoltă a rutenilor, populație ucraineană majoritară în acest ținut și care nu s-a regăsit într-un mod convenabil în viitorul Regatului României, văzând în statul ucrainean (aflat în acele vremuri în curs de constituire), o soluție în ceea ce privește autodeterminarea ce fusese garantată de bolșevici prin Declarația drepturilor popoarelor din Rusia. Rutenii sprijiniți atât de factori politici și militari din Republica Populară Ucraineană și Rusia Bolșevică, dar și reprezentanți non-statali din Mișcarea Albă (ruși alb-gardiști care se opuneau bolșevicilor) și Comitetul pentru Salvarea Basarabiei organizat la Odessa, al cărui scop era desprinderea Basarabiei de România și anexarea ei la Ucraina sau la Rusia, în cazul restabilirii fostului imperiu țarist, au început o revoltă care a degenerat rapid într-un conflict armat cu forțele militare române. Episodul care acum este considerat de istoriografia română parte a Operațiunilor militare pentru apărarea Marii Uniri, a fost prost privit la Conferința de Pace de la Paris din 1919, producând dificultăți României în problema complexă a Basarabiei, datorită distrugerii unor localități în timpul luptelor, a represaliilor din partea Armatei Române împotriva civililor combatanți și a numărului mare de refugiați ucraineni.

      Troița Jandarmilor Eroi din Cazarma Legiunii. La 1 octombrie 1942, în curtea Cazarmei Legiunilor de Jandarmi a fost sfințită o troiță din lemn. Crucifixul  a fost edificat la inițiativa maiorului Traian Drăgulescu, comandantul Legiunii, în memoria celor 26 de jandarmi căzuți în luptele din 1918 și cele din 1941. Troița a fost lucrată de un sculptor din Dinăuți în stil bucovinean. La eveniment au asistat colonelul Virgil Popovici, procurorul Petre Humescu, colonelul Cândea – inspectorul jandarmeriei, inginerul Marcu – primarul orașului Hotin, colonelul Glogojanu, maiorul Dolga, Alexandru Potlog, medicul Dinulescu, inspectorul școlar Dobre, șeful poliției Axman, directoarea gimnaziului de fete – Elena Tabacu ș.a. Slujba de sfințire a monumentului a fost oficiată de protoiereul Diomid Levițchi împreună cu un sobor de preoți de la Catedrala orașului. Pe troiță erau inscripționate numele jandarmilor eroi, începând cu numele locotenentului Filip Emilian căzut în luptele din 1919, și încheind șirul cu sergentul major NICHESCU DANIIL, mort la 8 august 1941 în luptă cu parașutiștii sovietici în com. Caracușeni. Publicistica interbelică ne descoperă numele unor eroi căzuți la datorie din cadrul Regimentului 6 Jandarmi, Compania de Jandarmi Hotin, data decesului și localitatea unde au fost omorâți de către atacatori: LOCOTENENT FILIP EMILIAN – 12.03.1919, Noua Suliță; PL. MAJ. PETCUȘIN PETRE – 8.01.1919, Văzdăuți; PL. MAJ. MOROȘANU IOAN – 8.01.1919, Siliștea; PL. MAJ. COSTANDEȘ NICOLAE – 5.04.1923, Hotin; PL. DĂNILĂ MIHAIL – 8.01.1919, Parcăuți; PL.CIOLAN IORDACHE – 9-10.01.1919, Nedăbăuți; PL. TOMA GHEORGHE – 9-10.01.1919, Grozinți; PL. DICĂ ALEXANDRU – 9-10.01.1919, Rașcov; PL. MIHALACHE FILIMON – 9-10.01.1919, Rucșin; PL. DUMITRU PETRE–26.01.1919, Edinița (Edineț); PL. ZAHARIA NICOLAE – 4.04.1921, Dolineni; PL. ȚĂRANU GAVRIL – 10.12.1922, Hajdău; SG. MUȘAT IOAN – 10.12.1922, Siliștea; SG. AȚIȚINEI CONSTANTIN – 10.12.1922, Edinița (Edineț); SG. PAVEL TEODOR – 10.12.1922, Sânger; SG. ȘARAMET NICOLAE – 15.04.1923, Nelipăuți; CAP. GRUMEZA GHEORGHE – 15.04.1923, Grămești; CAP. CARP GHEORGHE – 15.01.1921, Cepeleuți; CAP. ȘORODOC IOAN -30.06.1921, Dancăuți; CAP. GODINESCU GRIGORE – 30.04.1922, Dumeni; CAP. ISTRATE GHEORGHE – 23.01.1922, Dancăuți; SD. MITRAN DOBRE – 30.04.1922, Vazdăuți; SD. MORĂREAȚĂ FLOREA – 8.01.1919, Chișcăuți; SD. TUDOR GHEORGHE – 8.01.1919, Grămești; SD. GHEORGHE I. zis RADU – 8.01.1919, Rașcov; SD. NICOLAE DUMITRU – 10.01.1919, Rucșin; SD. CHIRIAC IOAN – 10.01.1919, Rucșin; SD. BOTEZATU VASILE – 30.04.1922, Dumeni; CAP. GHEORGHE FLOREA – 8.01.1919, Stănceni; PLUT. AMARIEI IOAN – 06.04.1924, Ciuciulea (Bălți); SD. ILIE COJOCARU – 03.06.1923, Fălești; CAP. GHEORGHE AVARVAREI – 16.07.1924, Durlești.

        Cimitirul Eroilor Români. În Hotin există un cimitir de eroi în marginea oraşului, nu este împrejmuit, iar mormintele eroilor nu aveau toate cruci și nici inscripții. Sunt morminte individuale cu 517 eroi români, ruşi și austrieci neidentificați și 4 morminte comune cu 641 eroi neidentificați, iar în total 1158 eroi. În 34 comune din acest județ se mai află circa 15.338 eroi identificați şi neidentificați și anume: români 701; evrei 11; ruși 9.930; germani 600; austrieci 1.182; unguri 500. neidentificați 2.414. Va urma.

Pr. Prof. Mircea BEJENAR