Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
LUCAVĂŢUL DE JOS
Monumentul Unirii. Informaţii preţioase despre acest monument s-au păstrat într-o dare de seamă a Prefecturii Judeţului Storojineţ, adresată Ministerului Cultelor şi Artelor, unde se menţionează că: monumentul Unirii a fost ridicat în amintirea încoronării M.S. Regele Ferdinand I şi M.S. Regina Maria, eveniment care a avut loc în 1922 la Alba Iulia. Acest monument avea o înălţime de 3m şi 1.5m lăţime, iar pentru ridicarea lui s-au cheltuit 25.000 lei. Monumentul a fost inaugurat în 1925, avându-l ca autor pe directorul şcolii din sat – domnul Ţopa Alexandru, care a fost sprijinit de Bohosievici Casian, Ladeus şi Landver Iacob, locuitori ai comunei.
MIHOVA
Monumentul Eroilor. Organizaţia Straja Ţării se adresează la 09 noiembrie 1938 către Ministerul Cultelor şi Artelor cu rugămintea de a aproba iniţiativa stolului de străjeri al şcolii primare din comuna Mihova privind ridicarea unui monument al eroilor în această comună.[1] Troiţa urma să fie executată din lemn de stejar şi împodobită cu sculptură. În partea de sus a troiţei urma să fie fixată o placă cu următoarea inscripţie: DORMIŢI ÎN PACE EROI SFINŢI. PATRIA VĂ VA FI RECUNOSCĂTOARE.La baza troiţei se preconiza o altă inscripţie, pe placă de marmoră aurită: TRECĂTORULE OPREŞTE-TE! JERTFEŞTE UN MINUT DE RUGĂCIUNE PENTRU EROII NEAMULUI. De asemenea, troiţa trebuia să poarte un felinar cu candelă, aşezată lângă mormântul cu osemintele eroilor. Soclul troiţei era din ciment, iar înălţimea totală a acesteia atingea 3.16 m.
La şedinţa CSMP din 16 decembrie 1938, s-a luat în discuţie proiectul troiţei din Mihova şi s-a aprobat cu anumite condiţii, şi anume ca: postamentul să se execute din piatră de carieră, iar inscripţia de la bază să se sape direct în piatra monumentului ci nu pe o placă de marmură prinsă în cuie!
Foto 1
SLOBOZIA COMĂREŞTILOR
Troiţa Eroilor. În cimitirul civil a fost înălţată o troiţă din lemn închinată eroilor căzuţi în primul război mondial. Crucifixul a fost ridicat în perioada interbelică, fiind întreţinut până astăzi de creştinii din Slobozia. Pe faţada monumentului sunt gravate o cruce şi un mic text ce ne aduce aminte de jertfa eroilor români.
STOROJINEŢ
Monumentul Eroilor.Fiind finisat în noiembrie 1935, monumentul a fost sfințit abia la 3 iunie 1936 pentru a evoca amintirea luptătorilor morţi pentru întregirea neamului. După serviciul divin oficiat de un sobor de preoţi şi după cuvântarea reprezentantului clerului, a avut loc dezvelirea oficială a monumentului de către ministrul Ion Nistor şi domnul Sidorovici, reprezentantul Casei Regale. În numele Guvernului, a vorbit ministrul Ion I. Nistor, care a menţionat: între două lăcaşuri sfinte se ridică un monument din piatră neagră menit să ţină vie sufletelor noastre amintirea acelora cari în ceasuri de hotărâre s-au jertfit şi au murit pentru izbânda cauzei drepte naţionale. Şi s-a ridicat acest monument din patriotismul luminat şi din spiritul de jertfă al tuturor cetăţenilor judeţului acestuia... Acest monument adună într-un singur gând dragostea tuturora pentru acei cari au murit pentru că şi-au făcut datoria, cu gândul la izbânda dreptăţii care a fost câştigată... De aceea toţi când văd acest monument să-şi aducă aminte, cu pietate de eroi şi să urmeze îndemnul lor pentru îndeplinirea datoriei, jertfindu-ne chiar viaţa pentru Rege şi Neam.
Pentru ridicarea monumentului s-au cheltuit 223000 lei. Acesta avea înălţimea de 5 metri şi dimensiunile la bază de 7,57 pe 7,37 metri. Monumentul a fost ridicat între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică din oraş, având forma parcă de mormânt patrulater, înconjurat din toate părţile de trepte, apoi urma o platformă de beton împrejmuită cu grilaj, din mijlocul căreia pornea monumentul propriu-zis în forma de trepte ce se micșorau spre interior, şi pe care era amplasat o piatră mare de granit. De asemenea, cunoaștem faptul că în cimitirul orașului se afla o criptă cu osemintele a 1178 eroi neidentificați.
Acest monument nu s-a păstrat.
Foto 2
Troiţa Eroilor Dezrobitori. La 23 noiembrie 1942 Căminul Cultural Soare Răsare din Storojineţ şi-a propus să colaboreze cu celelalte societăţi culturale locale, preluând iniţiativa ridicării unei troiţe închinate eroilor. Troiţa urma să fie amplasată lângă mormintele eroilor căzuţi pentru eliberarea Bucovinei de Nord. Pentru realizarea iniţiativei au subscris avocatul Boca S. J, Bejan Laurian, Bota Vasile, Balan Adrian, Bulgia Ioan, Enescu Victoria, Calistrat Furnica, Găina Toader, Pleşca Constantin ş.a.
TIŞĂUŢI
Monumentul Eroilor. Comuna Tişăuţi a avut eroii săi căzuţi în primul război mondial, fapt pentru care, în perioada interbelică a fost înălţat un monument din piatră. Dintr-un clişeu fotografic surprins în 1997, ne putem da seama că monumentul avea o înălţime de aproximativ 4m, fiind străjuit de o cruce.
TRESTIANA
Troiţa Eroilor.La 21 aprilie 1940, Caminul Cultural Învăţător Alexandru Ţopa din comuna Mihuceni, sat Trestiana, a decis să construiască o troiţă din lemn în cinstea eroilor dezrobitori. Cu această ocazie, din bugetul Căminului au fost alocaţi 1000 lei, fapt pentru care au subscris preotul paroh Stasnic Dionisie, Ioan Ţurcan, Petria Holovati, Vasile Bilan, Jircada Aurelian, Popescu Grigore ş.a.
Din cauza ocupării României de Est de către bolşevici, troiţa nu a fost construită în termenii propuşi. Astfel, sfatul Căminului a revenit la această iniţiativă în aprilie 1942, începând lucrările de construcţie la 01 septembrie acelaşi an.
VĂŞCĂUŢI
Bustul Regelui Ferdinand I.Marţi, 02 iunie 1936 orele 10.00, în comuna Văşcăuţi, plasa Ceremuş (astăzi raionul Vijniţa - Ucraina) a fost dezvelit un bust al Regelui Ferdinand I pentru preamărirea Regelui întregitor de Neam.
Iniţiativa ridicării monumentului, i-a aparţinut fostului director al şcolii normale din Văşcăuţi - Dr. Ovid Ţopa, originar din această regiune şi care făcea parte dintr-o familie de mazili înstrăinaţi ca limbă. Acesta a venit cu ideea ca bustul să fie amplasat în piaţa târgului din Văşcăuţi, unde în fiecare joi se adunau mazilii şi răzeşii din regiune. Datorită sprijinului acordat de profesorii acestei şcoli, s-au adunat primii bani care au permis comandarea lucrării sculptoriţei Almăgeanu, profesoară la Bucureşti. Din suma adunată iniţial – 60.000 lei – s-a plătit arhitectul şi turnarea în bronz, iar în 1934-1935 grupul de iniţiativă aprobase şi luase în primire comanda oferită doamnei Almăgeanu – Vişineanu.
După desfiinţarea şcolii normale din Văşcăuţi, domnul Ovid Ţopa a părăsit comuna, iar iniţiativa ridicării bustului a rămas pe seama Comitetului. Acesta din urmă a prefăcut o parte din piaţă într-un parc minunat şi a colectat banii necesari pentru soclu. În fruntea Comitetului de iniţiativă a fost ales contele Mastino della Scala care s-a preocupat pe mai departe de finisarea şi dezvelirea monumentului.
Pentru ridicarea acestui monument, dar şi pentru amenajarea lui (treptele şi balustrada din faţă etc) s-au cheltuit 210.000 lei. Banii au fost adunaţi în urma mai multor donaţii benevole a locuitorilor din Valea Ceremuşului. Bustul din bronz a fost executat de către doamna Didi Almăgeanu-Vişineanu din Bucureşti, iar postamentul de piatră de către Carol Moscalciuc din Cernăuţi. Monumentul în ansamblu avea o înălţime de 4.50 m, iar la bază o lăţime de 4.40 m. Postamentul fiind în formă de obelisc, purta în faţă o inscripţia: MARELUI REGE FERDINAND I POPULAŢIA RECUNOSCĂTOARE.Monumentul a fost ridicat în piaţa orăşelului pe un teren donat de doamna căpitan Ella Grigorescu.
La dezvelirea bustului au participat oameni de vază din Bucovina, cum ar fi aghiotantul regal Sidorovici în calitate de reprezentant al Regelui Carol al II-lea, Ion Nistor - Ministrul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, care a ţinut şi un discurs în faţa mulţimii adunate la acest eveniment, dar şi un sobor de preoţi care au oficiat slujba religioasă de sfinţire a monumentului. La eveniment a participat şi contele Mastino della Scala, dar cu regret nu a fost invitat Mitropolitul Visarion Puiu, deşi preotul Cracalia ceruse acest lucru şi nici Societatea Mazililor şi a Răzeşilor din Cernăuţi, sau mazilii şi răzeşii din satele vecine.
Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu protopopul Voloşcenco, protopopul Cracalia şi preotul Smericiuc. După sfinţirea apei, a urmat dezvelirea solemnă a monumentului de către ministrul Nistor Ion şi maior adjutant regal Sidorovici, odată cu intonarea Imnului Regal. Domnul Simion Hâj, fost senator, a rostit o cuvântare în numele autorităţilor şi a societăţilor culturale menţionând că: era o pioasă datorie a cetăţenilor patrioţi de a ridica acest bust pentru imortalizarea marelui rege aci la hotarul Pocuţiei. Dintr-un spirit de mândrie şi ambiţie populaţiunea din plasa Ceremuşului fără deosebire de origine şi credinţă a strâns fondurile necesare pentru realizarea acestui monument. Facem legământ că acest loc unde ne-am adunat azi pe calea bătrânului Ceremuş va fi un loc de adunare în zilele de sărbătoare naţională precum şi un prilej pentru orice manifestare patriotică.
Toată serbarea a avut un caracter prea restrâns, scrie presa vremii. Monumentul era considerat drept o operă de artă şi una din cel mai frumoase de acest gen din ţară. Cu această ocazie fusese decoraţi românii Arttur Apathy şi Mastino dela Scala. După ocuparea Bucovinei de către Armata Roşie, nu se mai cunoaşte nimic despre acest monument, dar ţinând cont de faptul că el nu a figurat în lista monumentelor evacuate, presupunem că a fost distrus dă către bolşevici. În februarie 2022 m-am deplasat în comuna Vășcăuți pentru a identifica locul acestui monument. Centrul comunei este plin astăzi de monumente sovietice și ucrainene însă nu s-a păstrat nici o urmă a bustului Regelui Ferdinand I, fiind în imposibilitate să identific cel puțin locul unde fusese instalat monumentul.
Foto 3
Troița Eroilor Dezrobitori.În curtea Bisericiii ortodoxe din Vășcăuți se păstrează până astăzi o troiță din lemn ridicată în perioada celui de-al Doilea Război Mondial în memoria eroilor căzuți în luptele de dezrobire a Bucovinei și comunei. Această troiță poartă câteva inscripții în limba română, extrem de greu de descifrat din cauza multiplelor straturi de vopsea aplicate de-a lungul timpului:
IC XC
NI KA
..POSTASUB DUMNEZEU
Crucea are o înălțime de aproximativ 4 m, fiind vopsită în maro, instalată pe o fundație de beton între alte două cruci de piatră și împrejmuită cu un gărduț de inox. Lemnul crucii s-a păstrat îndelung datorită faptului că a fost acoperit cu tablă.
VIJNIŢA
Monumentul Eroilor. Publicaţia Glasul Bucovinei dezvăluie în 1936 faptul că parohul din Vijniţa deţinea o parte din banii obţinuţi din Fondul pentru morminte şi se afla în căutarea altor surse băneşti cu scopul de a ridica un monument sau o troiţă la cimitirul eroilor. Va urma.
Preot profesor Mircea Bejenar
