,,În vremea aceea, pe când era Iisus într-una dintre cetăți, iată, un om plin de lepră, văzând pe Iisus, a căzut cu fața la pământ și I s-a rugat zicând: Doamne, dacă voiești, poți să mă curățești! Și întinzând El mâna, S-a atins de lepros, zicând: Voiesc, curățește-te! Și îndată s-a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui: Ci, mergând, arată-te preotului și, pentru curățarea ta, du jertfă precum a orânduit Moise, spre mărturie lor. Dar și mai mult se răspândea vestea despre El și mari mulțimi se adunau ca să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Dar El pleca în locuri pustii și Se ruga.’’
Întâlnim în aceste episod o puternică ilustrare a compasiunii și a puterii vindecătoare a Mântuitorului Hristos. Omul bolnav de lepră se apropie de Iisus cu credință și umilință, ,,căzând la pământ’’ și exprimându-și dorința de a fi curățat. Gestul său de a cădea cu fața la pământ arată pe de-o parte starea disperată în care leprosul se afla, dar reflectă și recunoașterea sfințeniei și autorității lui Iisus. Deși lepra de care suferea acest om era clar o afecțiune fizică, ea poate fi privită și ca o metaforă a păcatului, care, fiind o boală a sufletului, ne separă de Dumnezeu.
Răspunsul Mântuitorului Hristos este plin de compasiune, dar și autoritate divină. El întinde mâna, se atinge de lepros, sfidând convențiile și normele sociale ale timpului (leproșii trăiau separați total de societate și chiar atunci când foloseau drumurile aveau obligația de a striga de la distanța către călători: ,,necurat!’’). Acest gest de apropiere și atingere arată că Iisus nu doar vindecă trupurile, ci și aduce vindecare spirituală și împăcare. Cu expresia "Voiesc, curățește-te!" Hristos manifestă voința Sa de a vindeca și a restabili starea omului. Este interesant de observat că Iisus îi poruncește omului vindecat să nu spună nimănui despre minunea sa, lucru ce poate sugera intenția Sa de a evita a fi perceput ca un simplu vindecător miraculos sau ca un lider politic. Hristos consideră mult mai important mesajul Său spiritual de schimbare a minții și a viețuirii, mesaj ce transcende aspectele lumii materiale.
Remarcăm în încheierea fragmentului faptul că Iisus obișnuia să se retragă în locuri pustii pentru a se ruga. Pe lângă faptul că astfel arată nevoia Sa de comuniune cu Dumnezeu Tatăl, Hristos ne învață importanța rugăciunii și a aprofundării spirituale, chiar și în mijlocul activităților intense și solicitante ale vieții cotidiene.
Contrastul dintre popularitatea lui Iisus în rândul mulțimilor și alegerile Sale de a se retrage în liniște pentru rugăciune, arată că relația sa cu oamenii și cu Dumnezeu sunt la fel de importante. În timp ce rămâne disponibil pentru a împărtăși învățămintele Sale și pentru a vindeca, Hristos își găsește și timpul pentru rugăciunea personală.
Pr. Prof. Adrian DUȚUC