Evanghelia zilei

,,În vremea aceea a venit Iisus în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă și S-a ridicat să citească. Și I s-a dat cartea prorocului Isaia. Iar El, deschizând cartea, a găsit locul unde era scris: «Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să izbăvesc pe cei apăsați și să vestesc anul plăcut Domnului». Și, închizând cartea și dând-o slujitorului, a șezut, iar ochii tuturor din sinagogă erau ațintiți asupra Lui. Atunci El a început a zice către ei: Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre. Și toți îl încuviințau și se mirau de cuvintele harului care ieșeau din gura Lui.’’

Asistăm la un episod semnificativ din viața Mântuitorului Hristos. Cultul divin la poporul evreu presupunea și lecturarea Sfintelor Scripturi în fiecare zi de Sabat, cât și la sărbători. În acest scop, evreii împărțiseră atât cărțile istorice, cât și pe cele profetice, în pasaje numite parașe, respectiv haftare, astfel încât să acopere întregul an liturgic.

Fiind invitat să lectureze un astfel de fragment din cărțile profeților, Hristos lecturează tocmai un text scris cu aproximativ șapte secole înainte de nașterea Lui, text prin care Isaia (61,1-2) descrie amnistia anului jubiliar cu privire la cei oprimați (la fiecare al 50-lea an în Israel se ținea anul jubiliar care presupunea, printre altele, eliberarea tuturor israeliților aserviți compatrioților lor, precum și recăpătarea proprietății familiale de către orice om care o înstrăinase forțat de sărăcie), dar și profețește acele binecuvântate zile în care Mesia își va desfășura activitatea sfințitoare între oameni.

Cuvintele respective reflectă precis misiunea și scopul pe care avea să le aibă în această lume Mesia cel mult așteptat. Misiunea consta în a aduce în primul rând vindecare spirituală  tuturor oamenilor ce aveau să creadă în El. 

Punctul culminant al acestui episod este acela în care Iisus proclamă în sinagoga satului Său natal, Nazaret, faptul că El este Cel despre care scrisese profetul Isaia. Vestea bună și cuvintele pline de har și putere rostite de El au uimit și inspirat pe toți cei prezenți, care ,,încuviințau și se mirau de cuvintele’’ Lui. Pasajul redat reprezintă un moment istoric - Iisus Nazarineanul proclamă în auzul tuturor că El este Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

În egală măsură textul ne amintește de dragostea și compasiunea lui Dumnezeu față de cei săraci, bolnavi și în suferință, și de dorința Sa de a elibera pe cei înrobiți de boala sufletească (păcatul). Mai mult, Hristos ne învață să fim empatici cu nevoile celor din jurul nostru și să aducem speranță și ajutor acolo unde este nevoie. Suntem îndemnați să reflectăm la modul în care ne îndeplinim propriile misiuni în viață, să fim instrumentele harului și iubirii lui Dumnezeu în lume. Ne arată că gândurile, cuvintele și acțiunile noastre pot fi mijloace prin care aducem vindecare și speranță în viețile celor din jurul nostru. Ne încurajează să fim buni, milostivi și iubitori, asemenea lui Hristos, și să continuăm să aducem lumină în întunericul lumii.

Pr. Adrian DUȚUC