„Şi au intrat iarăşi în Ierusalim. Şi pe când se plimba Iisus prin templu, au venit la El arhiereii, cărturarii şi bătrânii. Şi I-au zis: «Cu ce putere faci acestea? Sau cine ţi-a dat ţie puterea aceasta, ca să le faci?». Iar Iisus le-a zis: «Vă voi întreba şi Eu un cuvânt: răspundeţi-Mi şi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac acestea: Botezul lui Ioan din cer a fost, sau de la oameni? Răspundeţi-Mi!». Şi ei vorbeau între ei, zicând: «De vom zice: Din cer, va zice: Pentru ce, dar, n-aţi crezut în el? Iar de vom zice: De la oameni – se temeau de mulţime, căci toţi îl socoteau că Ioan era într-adevăr prooroc». Şi răspunzând, au zis lui Iisus: «Nu ştim». Şi Iisus le-a zis: «Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea».”
Cărturarii şi bătrânii iudei l-au întrebat pe Domnul Iisus Hristos: „Cu ce putere faci Tu acestea’’? Ei erau convinşi că ceea ce se întâmpla în templu era îngăduit de Dumnezeu. Dacă cineva ar fi stricat rânduielile existente, trebuia să facă dovada autorităţii şi raţiunile pentru care acţionează în acest fel. La întrebarea lor Mântuitorul a adresat o altă întrebare care viza persoana Sfântului Ioan Botezătorul: De unde a venit şi de unde a avut autoritatea de a învăţa? Mai marii iudeilor au pus în balanţă variantele de răspuns şi au decis să ocolească răspunsul direct. Au evitat de teama mulţimilor care vedeau în Ioan un prooroc trimis de Dumnezeu; şi dacă era trimis de Dumnezeu de ce nu au luat aminte la învăţăturile lui? - ar fi fost replica Domnului Hristos. Dacă nu au răspuns, nici Mântuitorul nu le-a oferit răspunsul pe care-l aşteptau. Un necredincios mereu va avea întrebări la care nu va găsi răspuns. Cel credincios va avea mereu convingeri izvorâte din credinţa în Dumnezeu.
Sfântul Diadoh al Foticeii aşa ne învaţă: cunoaşterea înseamnă a te uita pe tine, gândindu-te doar la Dumnezeu.
Pr. Dumitru PĂDURARU