Istorie și Înviere. Monumentele românești din orașul Cernăuți

 În loc de psalm, înălțăm eroilor aceste versuri ale poetului Radu Gyr, poet, profesor și pătimitor al temnițelor comuniste:

Tu, Doamne, frigi ca o arsură/în marș sub greu echipament/ în cel mai crunt bombardament/ bolborosit, ne stai pe gură; Ne clefăi , Doamne, pare-mi-se/ca o băltoacă în bocanc/ și-n somnul aspru, ca un tanc/ne treci huruitor prin vise; Ți-e numele cobuz și miere/pe buze arse de ostaș/ sub focul brandului vrăjmaș/ și-n geamăt lung de-obuziere; Când ne târâm asemeni râmii/ prin gropi și șanțuri-ți șoptim/ și El, ca un Ierusalim în piept/ ne-aprinde toți salcâmii; Și-n nopți adânci, când dorul mână acasă la muieri și țânci/ Tu, Doamne, vi la noi pe brânci/ cu toată pajiștea de mână/ și-așa, în marșuri sub șrapnele/ în găuri unde putrezim; Te mângâiem, te mirosim, te-nfulecâm de prin gamele/ oftând, te facem șoaptă moale/ sălbatici te scrâșnim în dinți/ sau frânți, cu tâmplele fierbinți, cădem de-a lungul Cruci Tale.

Bustul poetului Vasile Alecsandri. Presa interbelică ne descoperă faptul că în incinta Școlii Normale din Cernăuți se afla un bust închinat lui Vasile Alecsandri. Acest bust de cameră era amplasat în sala de festivității a școlii.

Statuia poetului Vasile Alecsandri.Inițiativa ridicării acestui monument este contemporană cu cea privind ridicarea unui monument în cinstea Regelui Ferdinand I. În pofida faptului că în Cernăuți se resimțea lipsa unor monumente de for public, la 14 ianuarie 1936, din inițiativa primarului municipiului Cernăuți, dr. prof. Marmeliuc, Consiliul Municipal a adoptat o decizie privind edificarea unei statui scriitorului Vasile Alecsandri. Aceasta urma să fie înălțată în fața Teatrului Național din oraș, pe locul unde în perioada ocupației austriece s-a aflat monumentul lui Schiller. Cu această ocazie s-a decis inițierea unui concurs de machete a viitorului monument. Comitetul de inițiativă avea să fie coordonat de Ion Nistor.

Monumentul Regelui Ferdinand I. Inițiativa ridicării acestui monument îi aparține primarului municipiului Cernăuți, profesorului universitar Marmeliuc. Datorită eforturilor sale, la 14 ianuarie 1936 Consiliul Municipal Cernăuți a adoptat o decizie de ridicare a unui monument închinat marelui rege Ferdinand. Statuia urma să fie înălțată în parcul Arboroasa din oraș, alături de busturile lui Mihai Eminescu și Ion I. C. Brătianu.

Bustul Regelui Ferdinand I– În ziua de 29 septembrie 1934, la Cernăuți a fost dezvelit bustul Regelui Ferdinand I al României. Bustul a fost executat în bronz și instalat în vestibulul Palatului de Justiție din Cernăuți, clădire situată adică în centrul istoric al orașului, undeva în aproprierea Primăriei. Bustul a fost executat la comanda președinteului Curții de Apel Cernăuți – D. Ariton, cu ocazia aniversării a 10 ani de la înființarea Curții. La eveniment au fost prezenți oaspeți distinși, printre care ministrul justiției Victor Antonescu, profesorul George Alexianu, primarul orașului Cernăuți, prefectul G. Vântu, intelectuali, preoți, magistrați și episcopul Nectarie Cotlarciuc care a sfințit monumentul Regelui Unificator de Țară.

Basorelieful preotului Vasile Găină. În cimitirul vechi din Cernăuți, este înmormântat protopopul și profesorul de teologie Vasile Găină, întemeietorul foii clericale Viitorul, care a trăit și activat între 6/18 mai 1868 și 18/31 august 1903. Pe obeliscul ridicat peste mormînt de preoțimea din Bucovina, este fixat un basorelief ce reprezintă chipul părintelui profesor Vasile Găină, lucrat de meșterul popular N. Jenina.

Placa comemorativă Mihai Eminescu. Această placă a fost instalată la 30 iunie 1939 la școala primară nr. 1 din or. Cernăuți, str. General Prezan, unde Mihai Eminescu a fost elev între 1859-1861. Placa a fost instalată prin eforturile depuse de Asociația Învățătorilor din municipiul Cernăuți, sub conducerea președintelui Gheorghe Ucraineț. La festivitatea de inaugurare au luat parte secretarul general al Ținutului Cernăuți, dr. Nicu Lupu, ca reprezentant al Excelenței Sale a domnului Reziden Regal Gheorghe Flondor, și a mai participat generalul Rozin, ca reprezentant al Armatei Române. De asemenea, au fost prezenți și viceprimarul or. Cernăuți, lt. col. Cantemir, inspectorul general Ionescu, inspectorul general Ifrim, directorul de liceu E. Iliuț, inspectorul de specialitate Țurcan, prof. dr. Ilie Mandiuc, prof. univ. C. Narly, avocatul I. Negură, domna maior Rusu, chestorul Bolocan, revizorul școlar I.V.Goraș, preoții Soroceanu, Berariu și Boca, profesorul Gr. Rațiu și un număr impunător de profesori, străjeri, ziariști etc.

Placa comemorativă a fost dezvelită de președintele Ucraineț, în urma unei alocuțiuni ținute în fața mulțimii. Placa purta următoarea inscripție: OMAGIU GENIULUI GÂNDIRII ȘI SIMȚIRII ROMÂNEȘTI MIHAI EMINESCU, ELEV AL ACESTEI ȘCOALE ÎN ANII 1859- 1861. ÎNVĂȚĂTORII MUNICIPIULUI CERNĂUȚI.

Directorul Gramatovici a ținut și el o alocuțiune, asigurând asistența că va depune toate eforturile pentru păstrarea acestei plăci comemorative. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoți în frunte cu părintele V. Berariu, O. Soroceanu și Em. Boca., iar răspunsurile au fost date de corul institutorului Braha. Alte cuvântări au fost ținute de revizorul școlar I. V. Goraș, directorul de liceu E. Iliuț, în numele Societății pentru Cultură, și profesorul dr. I. Mandiuc, în numele Ligii Culturale, iar spre final, într-o clasă frumos împodobită oaspeții au putut vedea pe o masă matricolele școlare din anii 1859 – 1860, unde era trecut ca elev Michael Eminowicz, născut la 06 decembrie 1850 la Botoșani.

Capela Eroilor Aviatori. Această Capelă a fost construită în anul 1939 de Radomskyi Ioan, directorul Fundației pentru Aviatori, pentru pomenirea și amintirea fiului său Radomskyi Orest, locotenent de aviație din flotila aviației de gardă Cluj, căzut la datorie într-un accident de aviație la 21 decembrie 1939, lângă Gherla, în serviciul Patriei. Capela s-a păstrat în cimitirul din Cernăuți, fiind vandalizată pe interior, iar criptele golite de oseminte. Deasupra ușii de la intrare este fixată o placă de marmură, pe care a fost sculptat un avion și încrustat următorul text: ACEASTĂ CAPELĂ ZIDITĂ ÎN ANUL 1939 DE RADOMSKYI IOAN, DIRECTORUL ....... RĂZBOI LA FUNDAȚIUNE PENTRU AVIATORI, SPRE VECINICA POMENIRE A NEUITATULUI SĂU FIU RADOMSKYI OREST, LOCOT. AV. DIN FLOTIL. AVIAȚ. DE GARDĂ CLUJ, MORT ÎNTR-UN ACCIDENT DE AVION ÎN ZIUA DE 21.XII.1939 LÂNGĂ GHERLA-CLUJ, ÎN SERVICIUL PATRIEI. 

Colțul Eroilor de la Liceul Elena Doamna. La 21 februarie 1942, în incinta Liceului ortodox de fete din Cernăuți Elena Doamna  a fost sfințit un colț amenajat pentru eroii căzuți în luptele de eliberare a Bucovinei de Nord. La eveniment a asistat domnul C. Gerota - director general în Ministerul Culturii Naționale, însoțit de directorul învățământului–I.Vișan și directoarea liceului– E. Tarangul, alături de corpul didactic și elevii instituției.

Monumentul  Detrunchiatul.  În cimitirul central se află un stejar mare și gros care este cel mai simbolic monument pentru toți românii bucovineni. I se spune Detrunchiatul și reprezintă istoria vie a Moldovei unice și istorice. Astfel din partea stângă a trunchiului acestui stejar se desprinde o ramură mai subțire, pe care a fost însemnat 1775, anul când a fost răpită Bucovina, iar din partea dreaptă a trunchiului pornește o ramură mai groasă pe care se poate citi: 1812, ANUL ANEXĂRII BASARABIEI. Un lanț mare și greu reunește cele două ramuri desprinse din trunchi, iar în mijloc este scris: memorabila Unire din anul 1918, următorul epitaf în memoria consilierului consistorial Zaharia Voronca (30.09.1851-17.7.1920): 1918, ANUL REVENIRII LA PATRIA MAMĂ A ȚINUTURILOR SMULSE DE IMPERIILE VECINE. În partea de jos a monumentului, a fost scris după: DORMI TICNIT ÎN ARBOROASA, NU MAI SUNTEM DETRUNCHIAȚI.TE-AU ÎNCHIS C-AI PLÂNS PE MAMA,AZI LA SÂNU-I ADUNAȚI.

Monumentul Eroilor Reîntregitori.

Ideea înființării cimitirului și a înălțării unui monument închinat eroilor în Cernăuți, datează din 1915, când aici au fost înhumați militarii căzuți în bătălia de la Rarancea–Magala, în august 1914. Alți militari au fost depuși aici pe parcursul anilor 1915-1917. Deși administrația austriacă deținea 30.000 coroane în vederea edificării monumentului și amenajării cimitirului eroilor, la această ideee s-a renunțat odată cu ocuparea orașului de trupele rusești. La sfârșitul primului război mondial aici erau  înmormântați 14.950 de militari austro-ungari, germani și ruși.

Abia la 17 ianuarie 1923, autoritățile române au decis să amenajeze Cimitirul Eroilor din Cernăuți. La 28 aprilie a fost înființată la Cernăuți secția Societății Cultul Eroilor, care și-a ales un comitet regional condus de Generalul Ludovic Mircescu, comandantul Diviziei a 8-a. În prima ședință comitetul a luat inițiativa de organizare a unui cimitir unde să fie înhumați cei 14.000 eroi înmormântați în diferite părți ale orașului. În acest sens s-au organizat colecte publice și timp de un an au fost adunate materiale de construcții în valoare de 508370 lei și mijloace bănești în valoare de 671813 lei alocați de Primăria Cernăuți. Având la îndemână aceste sume de bani, până în martie 1923 au fost reînhumați eroii din diverse părți ale orașului, iar parcela eroilor totaliza un număr de circa 14.000 ostași. La 15 martie, aici au fost reînhumați încă 1050 de soldați necunoscuți.

La inițiativa d-lui general Mircescu, a fost împrejmuit cimitirul cu un zid solid și un portal edificat în stil românesc, ulterior acesta fiind iluminat și conectat la apeductul orășenesc. De-a lungul gardului se afla o alee pavată cu lespezi, iar în mijlocul cimitirului era rezervat un loc special pentru monumentul eroului necunoscut. La 1 mai 1924 monumentul încă nu era edificat, însă inițiativa fusese asumată de generalul Mircescu și urma a fi realizată de sculptorul Horia Miclescu, conform unui proiect realizat de arhitectul Cristinel.

Va urma.

Pr. profesor Mircea BEJENAR