Istorie și Înviere. Monumentele românești din Nordul Bucovinei

Bustul lui Ion I. C. Brătianu. Lucrarea în bronz a fost comandată în toamna anului 1935 de Ministrul muncii Ion Nistor, sculptorului dr. V. Demetrescu-Brăila, fost deputat şi ministru. Bustul a fost executat în atelierul sculptorului din Bârlad.  După o muncă asiduă de aproape un an, bustul lui I.C. Brătianu, înalt de circa 1,5 metri, a fost finisat. Acesta avea una din cele mai expresive realizări ale artistului de un talent autentic. Monumentul urma să fie instalat în vara anului 1936 în scuarul din fața universității din Cernăuţi. Bustul în gips, a fost donat în septembrie același an, Bibliotecii Comunale din Bârlad, fiind aşezat în mijlocul sălii de lectură.

În parcul Arboroasa din faţa Catedralei din Cernăuţi la 28 noiembrie 1936 a fost inaugurat bustul în bronz ridicat în cinstea lui Ion I. C. Brătianu. Acest bust este opera sculptorului Dumitrescu Brăila. Pe soclul de piatră se afla inscripția:

LUI ION I. C. BRĂTIANU BUCOVINA RECUNOSCĂTOARE.

Manifestarea din 28.11.1936 a fost pregătită de un Comitet compus din prefectul Gh. Vântu, prefectul Apati, subprefectul Socoleanu, preşedinte C. Clain, avocat Nicu Gheorghian, consilier Schmall, secretar general al Primăriei Bucevschi, vicepreședintele Herdan ş.a.

Din Bucureşti au fost invitaţi Dinu Brătianu – preşedintele PNL, Ion Inculeţ – vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, prof. Ion Nistor – ministrul muncii, dr. I. Costinescu – ministrul sănătăţii, Valer Pop – ministrul industriei şi al comerţului,  Alexandru Lapedatu – preşedintele Senatului, N.N. Săveanu – preşedinte al Camerei etc., aceştia fiind însoţiţi de peste 100 de parlamentari. Pentru transportarea participanţilor din judeţele Cernăuţi, Storojineţ, Rădăuţi, Suceava, Câmpulung, Hotin, Dorohoi, Botoşani şi Baia s-au pus la dispoziţie 12 trenuri speciale, care au adus peste 50000 de oameni. Acest eveniment a avut loc la 18 ani de la unirea Bucovinei cu Patria Mamă.

Pe 28 noiembrie la ora 09.00, evenimentul s-a deschis cu slujba religioasă, oficiată în Capela Reşedinţei Mitropolitane de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Visarion Puiu. La ora 10.00 în parcul Arboroasa a avut loc dezvelirea bustului, eveniment urmat de mai multe alocuţiuni. Bustul propriu-zis a fost dezvelit de către Dinu Brătianu, Ion I. Nistor şi primarul Marmeliuc. Mai multe organizaţii ale PNL au depus coroane de flori lângă bustul dezvelit al lui Ion I. C. Brătianu, cu panglici tricolore.

A urmat o impunătoare adunare antirevizionistă, iar mai apoi defilarea participanților. De asemenea, au fost prezenţi comandanţii de regimente şi delegaţii de ofiţeri de la toate corpurile de trupă din garnizoană, numeroşi profesori universitari, membrii corpului didactic secundar, delegaţii numeroase ale societăţilor culturale din localitate, societăţile studenţeşti Dacia, Junimea, Arboroasa, Academia Ortodoxă, Bucovina şi Moldova, precum şi un public numeros.

Monumentul în cauză s-a aflat în Cernăuţi până la invadarea României din 1940. Odată cu retragerea armatei din Bucovina de Nord au fost evacuate şi 3 busturiprintre care şi bustul lui Ion I. C. Brătianu, care a fost predatMuzeului de Artă Naţională Carol I din Bucureşti. Acest fapt se confirmă prin comunicareanr. 48.438  adresată de reprezentantul Ministerului Artelor -căpitanul Simionescu, Marelui Stat Major  la 11.X.1940. 

Deşi bustul nu a mai revenit la locul său iniţial, astăzi Parcul Arboroasa se păstrează în oraşul Cernăuţi, iar pe locul unde s-a aflat bustul lui Brătianu - strada Golovnaia colţ cu Mitropolit Hacman, este instalat un panou publicitar.

Bustul Împărătesei Elisabeta a Austriei. Acest bust a dispărut din Cernăuţi după evenimentele din 1944. El a fost ridicat înainte de unirea Bucovinei cu România, iar Pamfil Şeicaru cerea conducerii oraşului Cernăuţi să dea la topit bustul Împărătesei, în scopul turnării unui bust în bronz lui Mihai Eminescu.

Bustul lui Constantin Tomaşciuc. În parcul central din Cernăuţi a exitat un bust impunător ridicat în cinstea primului rector al Universităţii de Cernăuţi. Cu un postament din marmură şi bustul din bronz, ansamblul monumentul avea o înălţime de aproximativ 4m. Monumentul a fost dezvelit în 1897, iar în 1944 a fost distrus de autorităţile sovietice, păstrându-se doar o parte din postament.

La 03 octombrie 2015, monumentul a fost restabilit cu sprijinul Ambasadei Austriei în Ucraina, bronzul fiind realizat de sculptorul Vladimir Ţisaric din Lvov. Pe postamentul din piatră a fost fixată o placă de bronz cu următorul text în ucraineană: CONSTANTIN TOMAŞCIUC PRIMUL RECTOR AL UNIVERSITĂŢII DIN CERNĂUŢI, DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL AUSTRIEI, CETĂŢEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI CERNĂUŢI.

Bustul lui Mihail Eminescu.Odată cu manifestările premergătoare comemorării a 30 de ani de la trecerea acestuia în eternitate, Cezar Petrescu şi Pamfil Şeicaru, codirectorii ziarului Bucovina, au propus Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina să ridice un monument lui Eminescu în Cernăuţi şi să cumpere casa lui Aron Pumnul. Ar fi fost firesc, considerau aceştia, ca primul monument al lui Eminescu, de după reîntregire, să fie înălţat aici, în Dulcea Bucovină, în acest străvechi teritoriu românesc, cu necropolele voievodale, revenit la Patria Mumă după o înstrăinare de peste 144 de ani. Pentru strângerea fondurilor s-a lansat o listă de subscripţie, s-au organizat spectacole, s-au ţinut conferinţe şi s-au editat pliante cu chipul poetului.

Sculptorul Hette a fost preferat să primească comanda executării monumentului. Având bustul deja realizat, acesta a reuşit să se încadreze în prevederile contractuale de a fi turnat în bronz şi predat la 01 octombrie 1930, pentru a fi instalat în parcul Arboroasa, în fața Catedralei.

Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu din Cernăuţi a avut loc, duminică 07 decembrie 1930, într-un cadru sărbătoresc, cu steaguri tricolore şi ghirlande de verdeaţă, au participat autorităţile civile şi militare, profesori şi învăţători, studenţi şi elevi, un numeros public. După căderea pânzei de pe chipul de bronz, a fost oficiată slujba de sfințire a monumentului de către un sobor de preoți condus de părintele consilier eparhial Gh. Șandru. În fața bustului, părintele predicator O. Soroceanu rosti în numele bisericii o cuvântare prin care arătă că Eminescu a iubit în sens creștin omenirea, și-a iubit neamul și nu a fost lipsit de credință în Dumnezeul bisericii noastre.

Leca Morariu îşi exprima dezacordul faţă de opera sculptorului Hette: nu e nici ceea ce-i putem cere unui simplu meseriaş: un bun portret plastic, şi nici ce trebuie să-i cerem unui artist: un portret plus o sinteză oarecare…, iar Constantin Cehan-Racoviţă era total dezamăgit: decât o asemenea statuie ieşită din mâna unui cârpaci, mai bine nimic.

Punând cap la cap evenimentele din epocă, ajungem la concluzia că în urma Notei ultimative din 26 iunie 1940, Statul român a hotărât retragerea tuturor bunurilor artistice de pe teritoriile care urmau să fie cedate. Cercetătorul Marcel-Dumitru Ciucă publică unele documente de arhivă, de unde rezultă că, la 23 august 1940, Direcţia Artelor din Ministerul Cultelor şi Artelor trimite Comitetului Superior al Apărării Ţării, de pe lângă Marele Stat Major. La 11.10.1940, reprezentantul Ministerului Artelor, căpitanul Simionescu, comunica Marelui Stat Major, prin scrisoarea No. 48.438, faptul că din Bucovina au fost evacuate 3 busturi,printe care şi bustul lui Mihail Eminescu, care a fost predatMuzeului de Artă Naţională Carol I din Bucureşti.

Apoi, la 21 septembrie acelaşi an, se încheie un proces-verbal între Alexandru Rozarea, reprezentantul Ministerului Cultelor, şi sculptorul Cristea Grosu, custodele Muzeului de Artă Naţională Carol I, prin care se confirma predarea şi primirea busturilor care reprezentau pe Mihai Eminescu, George Enescu şi I. C. Brătianu.

Astăzi în Cernăuţi se cunoaşte locul unde s-a aflat bustul poetului Mihai Eminescu, şi anume pe str. Golovnaia colţ cu Katedralnaia.

Bustul lui Dimitrie Onciul.

Istoricul Dimitrie Onciul (n. 26.10.1856 în Straja, jud. Suceava – d. 20.03.1923 în Bucureşti) îşi face studiile la Cernăuţi, unde audiază cursurile de limbă română ale profesorului Ion Sbiera şi este considerat, pe bună dreptate, părintele istoriografiei româneşti, devenită ştiinţă pe baza metodei critice. Va fi primit în Academia Română în anul 1905 şi devine preşedintele acesteia în perioada 1920-1923. Bustul în cinstea sa a fost amplasat în curtea din str. Universităţii nr. 33, fiind sfințit la 26.10.1928, cel mai probabil fiind realizat de sculptorul Corneliu Medrea. Monumentul a fost demolat de ocupanţii sovietici în 1940.

Bustul lui George Enescu. Nu se cunoaşte exact când a fost ridicat acest bust, dar cu siguranţă după anul 1931, deoarece George Enescu a fost numit cetăţean de onoare al oraşului Chişinău în noiembrie 1931, iar ulterior publicaţiile periodice au început să propage ideea ridicării unui bust în bronz în cinstea maestrului George Enescu.

La 11.10.1940, reprezentantul Ministerului Artelor, căpitanul Simionescu, comunica Marelui Stat Major, prin scrisoarea No. 48.438, faptul că din Bucovina au fost evacuate 3 busturi,printre care şi bustul lui George Enescu, care a fost predatMuzeului de Artă Naţională Carol I din Bucureşti. Acest bust nu s-a reîntors în Cernăuţi şi nici nu se cunoaște unde a dispărut. Va urma.

Pr. profesor Mircea BEJENAR