Înveșnicirea Troiței la români. Monumentele românești din județul Cernăuți (Nordul Bucovinei)

Troița, pentru poporul român, este monument de evlavie, simbol de călăuză, de cristalizare și de unire sufletească în cursul istoriei sale, din zorile etnogenezei și până azi. Troița este pajura Bisericii, ea aparține în întregime patrimoniului spiritual național, pentru că înainte de toate este cel mai puternic semn dumnezeiesc de biruință împotriva răutăților.

Totodată Troița este și un izvor nesecat de învățăminte și îndrumări pentru viață curată, cinstită și unire sufletească. Din acest motiv neamul românesc și-a legat toată  mângâierea și nădejdea în vremurile de restriște și furtună, fiind adânc împletită cu modul lui de viață și presărând-o în toate pământurile țării.

Făurite și înălțate din evlavie și credință în Dumnezeu pentru a evoca mereu faptele mari ale credinței, ale eroilor și a le marilor personalități naționale, troițele și crucile sunt menite să inspire și speranță într-un viitor de glorie și mulțumire față de binecuvântările dăruite de Dumnezeu Atotputernicul.

În perioada de stăpânire habsburgică, românilor bucovineni le era interzis să promoveze istoria românilor prin edificarea de monumente de for public. Cultul morților și al eroilor era limitat strict în arealul liturgic al bisericilor, mănăstirilor și cimitirelor. Conform istoricului Teodor Bălan, nici mișcarea națională românească nu a fost deosebit de intensă ori complicată, precum era cea rusească din Bucovina, până la 1848. Acest fapt s-ar datora numărului mic de intelectuali români și încorporării la provincia Galiția. Abia cu activitatea remarcabilă a lui Aron Pumnul ca profesor de română la liceul din Cernăuți și mentor al intelectualilor români din ”Societatea pentru cultura și literatura poporului român din Bucovina”(1862), iar mai apoi cu înființarea Facultății de Teologie Ortodoxă din Cernăuți(1875, unde se preda și în limba română), se dezvoltă firav o renaștere culturală și spirituală românească. Această renaștere firavă se înregistrează și în domeniul politic, odată cu deschiderea Dietei Ducatului(Țării) Bucovina(1862).

Doar apariția revistei ”Semănătorul” a dinamizat propaganda culturală și politică românească, condeiul genial și măiastru al lui Nicolae Iorga făcând minuni de evanghelizator național, trezind din toropeală toate talentele latente. Pentru ca în anul 1904 același Nicolae Iorga să determine și înființarea revistei ”Junimea literară”  și a ”Ligii culturale” la Cernăuți. Vechiul Regat România se făcea prezent în consistența educației mentalului românesc din Bucovina. Mai trebuie menționat că Austria, începând cu 1848, dar mai ales în perioada 1914-1918, a trecut la măsuri represive asupra mișcării naționale rusofilă, încadrând aici și pe cea română: cenzură, armată omnipotentă, lagăre de internare, intimidarea și suspicionarea populației civile, curți marțiale, pichete de jandarmi, arestări pentru laesa majestas,  bănuielii de rusofilism, bătăi, execuții fără judecată a populației civile, inventarea mișcării ucrainene).

Teodor Bălan demonstrează că Austria, pentru a contrabalansa mișcarea rusofilă, a creat ideea ucraineană, „promițând malorușilor intrarea în arena politică ca popor deosebit și dezlipirea teritoriului lor, încă nefixat în întindere, ca stat aparte. Soarta Bucovinei era pecetluită”.

Pronia divină a dăruit ziua de 28 noiembrie 1918, iar românii au avut posibilitatea să redevină ctitori de troițe și monumente ale eroilor. 

DOBRONĂUŢI

Monumentul Eroilor austrieci.Despre existenta monumentului aflăm din raportul Prefecturii Judeţului Cernăuţi nr. 542/13.01.1937 adresat Inspectoratului Artelor din cadrul Ministerului Cultelor şi Artelor de la Bucureşti. Acesta a fost ridicat între 1915-1916 de către armata de ocupaţie austro-ungară. Construcţia avea o lungime de 2m, lăţimea de 1.2m şi înălţimea de 1.7m. În perioada interbelică osemintele eroilor din Dobronăuţi au fost reînhumate la Zvineace.

DOROŞĂUŢI

Bustul Regelui Carol al II-lea. Monumentul a fost inaugurat duminică 31 august 1930, imediat după urcarea la tron a Regelui Carol al II-lea, la iniţiativa preotului parohiei Doroşăuţi – Ep. Molec susţinut de un comitet de iniţiativă. La eveniment au participat directorul regional Sauciuc-Săveanu, generalul Tănăsescu, comandantul diviziei a 8-a, Mitropolitul Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, prefectul judeţului Baron Mustaţă, deputatul Alvirescu, inspectorul general Dumitrescu, preotul Olinescu, preotul Boca, prefectul V. Neamțu, rabinul Stenzler şi alţii. Monumentul a fost ridicat din bani donaţi în bună parte de localnicii din Doroşăuţi. La festivitate au luat parte și un pluton de grăniceri alături dereprezentanții comunelor învecinate.

Fiind instalat în preajma bisericii, bustul a fost dezvelit imediat după oficierea serviciului divin de către protoiereul dr. Buhatereţ şi Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc. În cuvântarea sa, directorul regional Sauciuc-Săveanu a menţionat că: ridicarea monumentului MS Carol II pe malul Nistrului, la hotarul nordic al ţării, are un înţeles mai adânc şi o însemnătate deosebită. Acest monument, fiind ridicat în amintirea actului istoric de la 08 iunie 1930 vrea să însemneze că populaţia acestui colţ de ţară priveşte cu încredere viitorul patriei, ale cărei destine sunt conduse cu înţelepciune de mult iubitul nostru Suveran. La eveniment a fost prezent şi rabinul Gottesmann din Zastavna.

DUBĂUŢI

Monumentul Eroilor. La intrare în cimitirul din sat se află trei cruci din piatră şi un monument, amplasate peste o groapă comună cu eroi austro-ungari. Pe acest mormânt erau două monumente similare după mărime, edificate de militarii din Sniatin. Plăcuţele cu numele eroilor au fost vandalizate în perioada sovietică, pe monument păstrându-se doar textul PRO PATRIA. La 21 iulie 1994 monumentul a fost recondiţionat şi îngrădit de Societatea Crucea Neagră a Bucovinei.

HERȚA

Troița Eroilor Dezrobitori.La 28 septembrie 1942 în această localitate au fost reînhumați 15 eroi martiri asasinați pe timpul ocupației rusești și a fost sfințită o troiță ridicată în cinstea căpitanului Ion Boroș, sublocotenentului A. Dragomir și camarazii lor căzuți la datorie. La ceremonie au asistat românii din satele vecine, secretarul Guvernământului Bucovinei – V. Florescu, I. Hudescu – primul președinte al Curții de Apel, inspectorul regional de poliție M. Păun, prof. Univ. Constantin Tomescu, inspectorul în învățământ C. Enescu, colonelul Barcaru din Dorohoi ș.a. Serviciul religios a fost oficiat de preotul Bantaș. După reînhumrea eroilor, a urmat ceremonial sfințirii troiței, donată de firma Incoma, deținută de inginerul Manoliu. Lucrarea a fost realizată după planul inginerului Ștefulescu, purtând următoarea inscripție: ÎN AMINTIREA MAIORULUI I. BOROȘ, A SUBLOCOTENENTULUI A. DRAGOMIR ȘI A BRAVILOR SOLDAȚI CĂZUȚI ÎN 29 IUNIE 1940 ÎMPOTRIVINDU-SE ÎNCĂLCĂRII PĂMÂNTULUI NOSTRU.

În fața unei asistențe de câteva mii de români, troița a fost sfințită de un sobor format din 20 de preoți în frunte cu părintele Brânzei. Ulterior au fost ținute mai multe alocuțiuni de către pr. Bantaș, colonelul Lăpușneanu, sublt. Lupu Atanasie în numele camarazilor din Regimentul de Artilerie din care au făcut parte acești eroi, primarul comunei Herța dl. Lăzărescu și dl V. Dlorescu din partea Guvernământului Bucovinei. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea școlilor primare a extrașcolarilor și a cetățenilor din Herța și comunele apropiate, și cu un praznic de pomenire la școala primariă din localitate.

HLINIŢA

Troiţa Eroilor. În curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului străjuieşte o troiţă ridicată în cinstea eroilor căzuţi în primul război mondial. Aceasta a fost amplasată peste o groapă comună, iar numărul celor depuşi nu se cunoaşte cu exactitate. Crucifixul din lemn conţinte o inscripţie în limba română: ÎN MEMORIA EROILOR 1914-1918. Troiţa este îngrijită de membrii corului bisericesc.

LUJANI

Monumentul Eroilor. Nu departe de intrare în cimitir, sunt situate două morminte a soldaţilor căzuţi în primul război mondial. Numărul celor îngropaţi nu este cunoscut. Pe aceste morminte în perioada interbelică au fost construite două monumente. Pe unul din ele este scris în limba română: EROILOR NECUNOSCUŢI 1914-1918, iar pe celălalt inscripţia nu s-a păstrat.

LUNCA

Monumentul Eroilor.  La 30 martie 1937, Căminul Cultural Mihail Eminescu din Lunca, fostul judeţ Dorohoi (astăzi regiunea Cernăuţi sub ocupaţie ucraineană), anunţa directorul general al Fundaţiei Culturale Regale despre intenţia ridicării unui monument al eroilor din acest sat, morţi în războiul de reîntregire,  însă această inițiativă este de fapt mult mai veche, fiind asumată de Cămin în 1931.

O parte din banii necesari pentru edificarea monumentului au fost adunaţi prin organizarea unor serbări, şezători culturale şi conferinţe, fiind vorba de 8411 lei. Conform bugetului pe anul 1938, grupul de iniţiativă alocase 10.000 lei în vederea edificării monumentului, însă se pare că au cheltuit în acel an doar 2551 lei. De asemenea, cunoaştem faptul că banii adunaţi, erau depuşi la Banca populară în fondul Monumentul Eroilor. Astfel, în 1931 au fost depuşi 1126 lei,  în 1937 1425 lei iar în 1938 – 2551 lei. Din cauza faptului că nu se ajungeau bani pentru finisarea monumentului, grupul de iniţiativă a decis la 7 mai 1939 să formeze un comitet pentru colectarea de fonduri.

La începutul anului 1938, grupul de iniţiativă dorea să înalţe monumentul imediat ce se va desprimăvăra. Totuşi, din lipsă de fonduri, monumentul nu a fost instalat nici la începutul anului următor.

Monumentul Eroilor căzuţi în Războiul Balcanic. Puţini cunosc despre faptul că, în comuna Lunca, plasa Herţa (azi regiunea Cernăuţi), există un monument edificat în cinstea eroilor din localitate căzuţi în cel de-al doilea război balcanic (16 iunie 1913 – 18 iulie 1913).  Monumentul în cauză, edificat în anul 1914 poartă următorul text: BRAVILOR OSTAŞI COJOCARIU GRIGORE, APETREI GHEORGHE, MORARIU GHEORGHE, LOHAN MANOLE, ARSENI MANOLE, DIN COMUNA LUNCA, JUDEŢUL DOROHOI, CARE ŞI-AU JERTFIT VIAŢA PENTRU ŢARĂ ÎN CAMPANIA ANULUI 1913, PESTE DUNĂRE ÎN BULGARIA. PATRIA RECUNOSCĂTOARE

În spatele monumentului se regăsește un alt text, care indică numele ctitorului:

ATENEUL ROMÂN DIN DOROHOI 1913

Monumentul se păstrează până astăzi, fiind amplasat în curtea unei şcoli din satul Lunca.

Va urma.

Pr. profesor Mircea Bejenar