Slujbă religioasă la crucea care marchează prima groapă comună a martirilor români de la Fântâna Albă, zona Cernăuți

Mai mulți suceveni au participat sâmbătă, 1 aprilie 2023, la o slujbă religioasă oficiată de preoți români la crucea care marchează prima groapă comună a martirilor români de la Fântâna Albă, zona Cernăuți, eveniment cunoscut ca Masacrul de la Fântâna Albă, petrecut pe 1 aprilie 1941.

Slujba a avut loc în acest loc, la circa 30 de metri de locul unde se comemorau de obicei românii uciși de la Fântâna Albă, pentru că (spun românii prezenți acolo): „ucrainenii au sechestrat evenimentul de comemorare și au venit cu preoții lor, iar totul s-a desfășurat în limba ucraineană. Preoții români și românii s-au adunat aici, la crucea care marchează prima groapă comună a martirilor de atunci, la 30 de metri distanță. A fost o sfidare. Este prima oara când se întâmplă așa ceva”.

Tinerii suceveni ne-au mai spus că și consulul general al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, a fost indignată de cele petrecute: „inițial a fost prezentă în mijlocul grupului de ucraineni, dar a ținut un scurt cuvânt în limba română, după care s-a alăturat românilor și preoților români, la crucea care marchează prima groapă comună a martirilor români de la Fântâna Albă.” 

(D.M.)

Istoric

„După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România.

Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941. Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești, au plecat către România, fiind deciși mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. Au spus autorităților sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea pe loc. Ajunși în apropierea graniței au fost întâmpinați cu foc de mitraliere. După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune. Cei care au reușit să fugă au fost căutați în împrejurimi, astfel încât foarte puțini participanți au rămas în viață. După două luni, la 13 iunie 1941, 13.000 de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia și Kazahstan, doar circa 10% dintre ele supraviețuind deportării.

În 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.”

(Sursa: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților)