Liturghie arhierească la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Humor

Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat duminică, 19 iunie 2022, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Humor din judeţul Suceava. Locaşul de închinăciune al aşezării monahale şi-a serbat al doilea hram – Soborul Tuturor Sfinţilor.

Credincioşii au participat în Duminica Tuturor Sfinţilor în număr mare la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Humor din judeţul Suceava. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Slujba a fost oficiată pe scena special amenajată şi împodobită cu flori în incinta aşezământului monastic. La slujbă au participat stareţe de la mai multe mănăstiri din Bucovina. Mulţi credincioşi au venit la hram îmbrăcaţi în portul popular naţional. Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul psaltic „Sfântul Inochentie de la Probota” din Suceava, dirijat de către părintele Constantin Dan Magdalena.

„Să ne rugăm ca sufletul nostru să devină purtător de har”

Preasfinţitul Părinte Veniamin a ţinut după citirea Sfintei Evanghelii un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la semnificaţia Duminicii Tuturor Sfinţilor: „Să ne gândim la felul în care Sfinţii şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu. Unii dintre ei au săvârşit minuni încă din timpul vieţii, primind de la Dumnezeu daruri deosebite. În Duminica închinată Tuturor Sfinţilor să-i pomenim pe cei dragi ai noştri. Să ne rugăm ca sufletul nostru să devină purtător de har şi sălaş al lui Dumnezeu. Să facem lucrător harul Sfântului Botez, prin asumarea credinţei şi prin mărturisirea acesteia în faţa tuturor”. Stavofora Parascheva Sorohan, stareţa Mănăstirii Humor,  a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic pentru că a binecuvântat ca Părintele Episcop Veniamin să slujească la serbarea celui de-al doilea hram. În acelaşi timp, a apreciat dragostea credincioşilor din localitatea Mănăstirea Humorului pentru tradiţiile şi pentru credinţa ortodoxă: „Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Calinic, PS Veniamin ne-a binecuvântat în această zi şi a înfrumuseţat hramul mănăstirii noastre prin slujirea Sfintei Liturghii. Bucuria din această zi, dăruite de Maica Domnului şi de Soborul Tuturor Sfinţilor, este fără margini”. Programul liturgic s-a încheiat cu un Trisaghion pentru ctitorii aşezării monahale.

Scurt istoric al Mănăstirii Humor

Locaşul de închinăciune al Mănăstirii Humor este închinat Adormirii Maicii Domnului şi Soborului Tuturor Sfinţilor. Al doilea hram al aşezământului monastic a fost primit pe 14 iunie 2020, cu prilejul resfinţirii bisericii-monument. Biserica Mănăstirii Humor îşi are începuturile în vremea domniei lui Alexandru Ioan Bun, când, ascunsă între codri, se ridica aici cea dintâi aşezare mănăstirească, ctitoria marelui vornic Ioan (1415). La începutul secolului al XVI-lea, în 1527, a fost jefuită şi distrusă de tătari. Biserica fusese înzestrată cu obiecte preţioase şi manuscrise, dintre care, cel mai de preţ care se păstrează şi astăzi este Tetraevangheliarul din 1473, dăruit de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. În vremea lui Petru Rareş, mănăstirea este cuprinsă în opera de restaurare, la care a contribuit şi marele logofăt Toader Bubuiog. În 1535, ctitorul a reunit o echipă de meşteri zugravi care să realizeze decorarea noii biserici. Ceea ce caracterizează pictura Mănăstirii Humor este este unitatea de tonalitate cromatică, datorită predominaţiei diferitelor nuanţe de roşu, culoare specifică acestui sfânt locaş. În 1641, Vasile Lupu construieşte Turnul de apărare şi zidul de împrejmuire. La 1650, cazacii lui Timuş Hielminţki incendiază biserica şi dărâmă turnul până la primul etaj. În 1785, odată cu intrarea Bucovinei sub dominaţia austro-ungară, mănăstirea este desfiinţată, rămânând închisă până în 1800, când devine biserică parohială pentru comunitatea formată în jurul acesteia. Îmediat după 1900, Nicolae Iorga, pe atunci prim-ministru, restaurează turnul după proiectul iniţial. În 1991, pe 1 iulie, se reînfiinţează ca mănăstire de maici, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa vrednicului de pomenire Arhiepiscop Pimen.

(Constantin Ciofu)