Hram la biserica de pe vremea lui Ştefan Tomşa Voievod de la Rădășeni

Biserica “Sfinţii Mercurie şi Ecaterina”, una dintre cele mai vechi și mai frumoase biserici de lemn din Moldova şi din ţară, situată în satul Rădăşeni, şi-a sărbătorit hramul joi, 25 noiembrie. Sărbătoarea a început din seara zile de miercuri, 24 noiembrie, când un sobor de preoți a săvârşit slujba Vecerniei hramului și Litia. În ziua pomenirii Sfinţilor Ocrotitori Mercurie şi Ecaterina, după Utrenie și Acatistul Sfinților Mucenici, a urmat Sfânta Liturghie oficiată de preotul protopop de Fălticeni Adrian Dulgheriu, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. La sfârşitul slujbei a fost oficiat parastasul pentru ctitorii bisericii şi pentru preoţii care au slujit în acest sfânt lăcaş în cei peste 400 ani de existenţă, urmat de agapa frăţească pregătită de gospodinele din comuna Rădăşeni.

Aşa cum am aflat de la cei doi preoţi slujitori, Constantin Rotar şi Constantin Georgian Rotar, biserica a fost construită de Ştefan Tomşa Voievod între anii 1611 şi 1622, domn care ar fi învăţat carte la Şcoala Preoţească din Rădăşeni şi, „miluindu-l Dumnezeu cu domnia“, a venit la Rădăşeni şi a făcut biserica. Biserica este construită pe temelie de piatră din bârne de brad, lemn care ar fi fost obţinut din tăierea copacilor aflaţi chiar în acel loc. Biserica are dimensiuni relativ reduse, fără turlă, are forma de navă şi se compune din: pronaos, naos, altar. Pe latura de sud are un pridvor adăugat ulterior, după unele date, în anul 1877, după altele - în 1909. La interior, biserica este pictată în tempera, în stil popular, de călugării Chelsie, Ioan şi Iulian, mărturie fiind o inscripţie, cu litere chirilice, aflată pe icoana Sfântului Nicolae din catapeteasmă: „Şi s-au zugrăvit Sfântul Altar în anul 1875 de robii lui Dumnezeu ieromonah Iulian, Chelsie şi Ioan - trei fraţi - pentru iertarea păcatelor sale, dimpreună cu Ion Irimescu, fiind ucenic, pentru a lui mântuire".

În anul 1954 a fost curăţată pictura, pereţii fiind îmbrăcaţi cu scânduri, iar în anul 1976, s-au vopsit pereţii exteriori. În 1990 a fost numit la Parohia „Sfântul Mercurie şi Ecaterina" preotul Constantin Rotaru, care după 1991 a început ample lucrări de restaurare a bisericii în interior şi exterior: acoperiş nou de şindrilă, pridvor asemănător celui original, restaurarea valoroasei picturi murale, mobilier nou de stejar.

Hramul despre care au scris Creangă și Sadoveanu

,,Despre acest hram au scris mai mulți scriitori, printre care Nicolae Beldiceanu, Ion Creangă, Vasile Lovinescu, Ion Dragoslav, dar mai ales Mihail Sadoveanu, în opera sa <Oameni și locuri>, socotindu-l un hram îmbelșugat. Locuitorii parohiei îl serbau pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie pentru că este considerat patronul negustorilor, dat fiind faptul că rădășenenii sunt cunoscuți ca negustori de fructe.

„În această frumoasă zi de sărbătoare a satului, cu miresmele florilor din livezi, dis-de-dimineaţă uliţele satului erau pline de căruţe cu oameni care veneau din satele învecinate la hram. Vin, vin, curg neîntrerupt din toate părţile; e o viaţă, o veselie pe culmi şi cai, parcă toată lumea aceia s-a ameţit de mai înainte de lumina strălucită a văzduhului şi a mirosului curat al pământului jilav….. Arde un foc de un car de lemne supt un capac; pe nişte pirostrii cât toate zilele e aşezată o căldare năstruşnică în care forfotea o mămăligă pentru şaizeci de săraci flămânzi, o mămăligă… la care mestecă în sudoarea frunţii şase oameni cu un par uriaş înţepenit sus într-armură a copacului… Iar lângă foc de dreapta cealaltă forfotesc nişte oale cât nişte putini, pline cu sarmale de cele mari cum numai la Rădăşeni, la Mercurie, se fac…….. Şi în toate casele curate ca nişte cutii, cu clituri de zestre până în grindă… cu ştergare în chip de fluturi pe pereţi, într-o regulă şi o curăţenie desăvârşită, masa stă întinsă……. E fără pereche serbarea aceasta a Rădăşenenilor”, spune Mihail Sadoveanu.

„Sfântul Mare Mucenic Mercurie este sărbătorit pe 11 noiembrie în Biserica Romano-Catolică, pe 25 noiembrie în Biserica Ortodoxă și pe data de 2 august în Biserica Coptă egipteană. Acest Sfânt Mucenic, rodind din sămânța creștină a Evangheliei aruncată de Apostoli pe ogorul Sciției, prin iubire de Dumnezeu, credință și har de sus împletite în cununa jertfei, a biruit secole de restriște, a înfruntat și va înfrunta mileniile”, a ținut să precizeze preotul paroh Georgian Constantin Rotar.