Sfinții Martiri Brâncoveni (16 august)

Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă și cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și Sfetnicul Ianache sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 16 august.
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu s-a născut în ziua de 15 august, anul 1654, părinții săi fiind postelnicul Matei Brâncoveanu și doamna Stanca din familia Cantacuzino. A primit o educație temeinică de la unii dintre cei mai mari dascăli ai vremii și a fost promovat, încă de tânăr, în dregătorii însemnate. După moartea domnitorului Șerban Cantacuzino, începând cu data de 29 octombrie 1688, a urcat pe tronul Țării Românești, fiind uns în această demnitate de către mitropolitul Teodosie.
În Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Hristos (Săptămâna Mare din aprilie 1714), Constantin Vodă Brâncoveanu, împreună cu fiii săi și cu sfetnicul său de încredere, Ianache, a fost arestat și dus la Constantinopol, în capitala Imperiului Otoman, unde timp de mai multe luni a fost torturat.
În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, când Dreptcredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanul împlinea 60 de ani, a primit sfîrșit mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul său, Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare, la Constantinopol, în anul 1714.
Trupurile martirizate au fost apoi aruncate de necredincioși în mare, de unde au fost culese de creștini milostivi, care le-au îngropat în taină, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica Mănăstirii Maicii Domnului.
Osemintele Sfântului Voievod mucenic au fost aduse în țară în 1720 de către doamna Marica, soția sa și înmormântate în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitoria sa, unde de atunci și până în zilele noastre veghează lumina candelei care amintește locul de odihnă al Voievodului.
În zilele de 20-21 iunie, 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Voievodul martir, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii și rudenia sa, Ianache, trecându-i în rândul sfinților, cu zi de prăznuire în calendar la 16 august.
Astăzi este pomenit și Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic.
Sfântul Iosif s-a născut în jurul anul 1750, în satul Valea Jidonului în Transilvania. În Moldova a ajuns în contextul uniației care a provocat revolta românilor ortodocși.
A fost ucenic al Cuviosului Paisie Velicicovschi, la Mănăstirea Dragomirna. Când Sfântul Paisie s-a mutat cu obștea la Mănăstirile Secu și Neamț, a venit și Cuviosul Iosif, care, la recomandarea starețului, a fost călugărit și hirotonit ieromonah.
După anul 1785, Cuviosul Iosif a fost rânduit să pună bazele Mănăstirii Varatic. La Mănăstirea Varatic a devenit ctitor al celor două biserici de la începutul mănăstirii, al celei din lemn (1785) și apoi din zid (1808-1812), ambele cu hramul ’Adormirea Maicii Domnului’.
Pentru viața sa sfântă, Dumnezeu l-a înzestrat pe Cuviosul Iosif cu darul facerii de minuni și al izgonirii duhurilor necurate. Cuviosul părinte a trecut la cele veșnice la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii ’Adormirea Maicii Domnului’ de la Mănăstirea Varatec.
Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec a fost trecut în rândul sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 5-7 martie 2008, iar proclamarea canonizării a avut loc în data de 5 iunie, la Mănăstirea Neamț. (surse: vol. „Viețile Sfinților”; „Monahismul ortodox românesc”, vol. II, 2016 – sursa: Agerpres)