Duminică, 1 august, începe Postul Adormirii Maicii Domnului, o perioadă de două săptămâni în care creştinii se pregătesc prin abţinerea de la mâncare de dulce, prin spovedanie mai deasă, rugăciune şi prin fapte bune, pentru sărbătoarea din data de 15 august.
Lăsatul secului pentru acest post se face cu o zi mai înainte, în 31 iulie 2021.
Postul Adormirii Maicii Domnului este stabilit de Biserică pentru reamintirea virtuților Sfintei Fecioare Maria și a postului cu care ea însăși s-a pregătit, după tradiție, pentru trecerea la cele veșnice.
La început, durata Postului Adormirii Maicii Domnului era diferită pentru creștini. Cei din Antiohia posteau o zi, pe 6 august, în vreme ce la Ierusalim acest post ținea opt zile. Existau și creștini care posteau toată luna august, în vreme ce alții posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei și a duratei postului a avut loc în secolul al 12-lea, la Sinodul local din Constantinopol (1166), condus de Patriarhul Ecumenic Luca Crysoverghis. Aici, s-a stabilit ca acest post să fie ținut începând cu 1 august și să se termine pe 14 august.
Durata şi modul postirii
Postul începe de obicei la 1 august şi se încheie în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Când lăsatul secului cade în zilele de miercuri sau vineri, acesta se mută cu o zi înainte. Dacă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită miercurea sau vinerea, atunci în ziua praznicului este dezlegare la peşte, vin şi ulei.
Postul Sfintei Marii este un post mai aspru, care se ţine după rânduielile Postului Mare. Tipicul Mare bisericesc arată că în zilele de luni, miercuri şi vineri se ajunează complet, adică nu se mănâncă nimic până la slujba Ceasului 9, care se săvârşeşte după-amiaza. După Ceasul 9 se consumă mâncare uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei, iar sâmbăta şi duminica este dezlegare la ulei şi vin. De sărbătoarea Schimbării la Faţă (6 august) este dezlegare la peşte, vin şi ulei în orice zi ar fi prăznuită. În Pravila Mare, pentru a se face totuşi o diferenţă faţă de Postul Mare, se arată că şi în zilele de marţi şi joi se face totuşi dezlegare la vin şi ulei. Această tradiţie este adoptată şi în rânduielile mănăstirilor noastre. În timpul acestui post, la mănăstiri se citesc în fiecare zi cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov.
Cine este scutit de post
Sfântul Ioan Gură de Aur are un cuvânt pentru cei care, din diferite motive, nu pot posti.
„Dacă slăbiciunea voastră trupească nu vă îngăduie să treceţi ziua fără să mâncaţi, nici un ins înţelept nu v-ar putea ţine de rău. Stăpânul nostru e blând şi cu omenie, nu ne cere de nimic peste puterile noastre”.
„Dacă ne cere să ne înfrânăm de la mâncare şi să postim, aceasta nu-i fără un temei şi nu aşa, numai ca să stăm fără să mâncăm, ci pentru că dezlipindu-ne de lucrurile acestei lumi, să ne încredinţăm celor ale sufletului în toată vremea care ne stă la îndemână”.
„Dacă am duce viaţa într-un duh cumpătat, dacă toată vremea noastră slobodă ar fi hărăzită lucrurilor duhovniceşti, dacă ne-om atinge de hrană numai pentru a ne îndestula nevoile şi vom folosi întreaga noastră viaţă în lucrări bune, n-am avea ce face cu ajutorul pe care ni l-ar da postul”.
„Dar firea omenească trândavă fiind, atrasă mai ales spre moleşeală şi bucurie, stăpânul nostru, cel plin de bunătate, ca un duios părinte, a închipuit pentru noi leacul postului, ca să smulgă moliciunea din inimile noastre şi să ne facă să ne strămutăm grija de la lucrările lumii acesteia la cele duhovniceşti”.
Învățătură de credință creștină ortodoxămenționează că „sunt scutiţi de ajunare numai copiii, lăuzele, bătrânii şi bolnavii sau cei neputincioşi, precum şi cei aflaţi în situaţii speciale”.
(Ziarul Lumina)