Mi-e dor s-ajung la Kiev și să îngenunchez la racla cu Moaștele Sfintei Mucenițe Varvara! Îmi vindec dorul cu alifia nădejdii că va fi bine cât de curând și voi putea ajunge să o cinstesc pe ocrotitoarea minerilor, că așa e numită Sfânta Varvara, tânăra fecioară care a trăit acum 1700 de ani.
Vremuri grele au prins creștinii primelor veacuri. Sfârșitul sec. al III-lea și începutul sec. al IV-lea a însemnat pentru creștini prigoană aprigă din partea păgânilor împărați romani. Maximian și Dioclețian au fost nemiloși și creștinii au fost urmăriți, hăituiți, chinuiți, întemnițați și uciși.
Varvara era din Heliopolis și era dintr-o familie foarte înstărită, dar păgână. Tatăl său nu-i iubea pe creștini deloc. Fiind foarte frumoasă și deșteaptă, tatăl s-a temut să fie luată fata lui de un tânăr nepotrivit și a hotărât să o păzească de lume, restricționându-i ieșirile și acceptându-i întâlniri doar cu persoane considerate apropiate și nepericuloase.
Varvara întreba tot timpul cine a făcut cerul înstelat și toate frumusețile naturii și tatăl îi spunea că zeii. Mintea Varvarei era prea ascuțită și nu putea crede că niște statui de lut au forță, dar mai ales iubire să creeze așa frumuseți. A concluzionat clar că zeii sunt doar niște mortăciuni și altcineva este constructorul frumuseților. A găsit răspunsul după ce s-a împrietenit pe ascuns cu niște tinere creștine și acestea i-au vorbit despre Dumnezeu. A fost marea resetare pentru ea. A devenit creștină, s-a botezat în ascuns și se ruga lui Dumnezeu tot timpul, cu inima plină de bucurie că cerul frumos de deasupra pe care-l privea fermecată e făcut de Cineva care într-adevăr e puternic și plin de dragoste și e Stăpân mare.
A venit momentul să mărturisească și să arate că e fidelă adevăratului Dumnezeu. A înnebunit de furie tatăl când a aflat că Varvara e creștină și că se închină Preasfintei Treimi. A fugit în munte Varvara și s-a ascuns pentru că tatăl căuta să piardă viața ei. Muntele prieten a ocrotit-o. A prăvălit o parte din el și Varvara stătea într-o văgăună, ascunsă. De aceea e Varvara ocrotitoarea minerilor, care muncesc greu în adâncuri și sfredelesc pământul. După lungi căutări, prin trădarea unui cioban, tatăl a găsit-o pe tânăra Varvara și a bătut-o. A înfometat-o și a dat-o în mâna persecutorului conducător al cetății Heliopolis, care a chinuit-o cumplit și apoi a aruncat-o într-o temniță întunecoasă. Varvara a fost scoasă apoi în piața cea mare a orașului și a fost decapitată, călău fiind tatăl și ceilalți oameni fără suflet, fără Dumnezeu. Împreună cu Varvara, a pătimit și creștina Iuliana, o fecioară care a mărturisit din mulțime pe Dumnezeu și a luat apărarea Varvarei. Trupurile celor două fecioare sfinte au fost luate de creștini și îngropate. Pe locul mormintelor lor s-a ridicat o biserică.
Moaștele Sfintei Varvara au fost mutate în sec. al VI-lea în cetatea Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin.
Cum au ajuns Moaștele Sfintei la Kiev? În sec. al XI-lea, prințesa Varvara din neamul Comnenilor s-a măritat cu un prinț rus, Mihail. Au stat Moaștele timp de 8 secole în biserica Mănăstirii Sfântul Mihail din Kiev și, când a fost gata biserica cea mare patriarhală, ele au fost mutate cu mare cinste.
Deci, Moaștele Sfintei Mucenițe Varvara, ocrotitoarea minerilor, se află în Catedrala din Kiev, care are ca ocrotitori pe Sfântul Vladimir încreștinătorul rușilor și pe evlavioasa împărăteasă Olga. Biserica aceasta a fost construită cu un milion de cărămizi confecționate de călugării de la Lavra Peșterilor din Kiev, unde se află Grotele Sfinților Antonie și Teodosie cu peste 120 de Sfinte Moaște.
În interiorul raclei, lângă Sfintele Moaște este pusă o cunună de mireasă, semn al fecioriei și cumințeniei Varvarei, așa cum la Sinai Sfânta Ecaterina are pe deget un inel, semn al comuniunii și iubirii veșnice cu Mirele Hristos Dumnezeu, Mântuitorul lumii.
Așadar, ziua de 4 Decembrie este în fiecare an prilej de popas duhovnicesc - sărbătoarea Sfântei Mucenițe Varvara!
Pr. Justinian-Remus A. Cojocar