135 de ani de atestare documentară a bisericii din Poiana Stampei

Biserica cu hramul „Sf. Arh. Mihail şi Gavril” din Poiana Stampei a fost construită între anii 1883-1885, cu aprobarea Imperială a lui Francisc Iosif I.

Biserica a fost sfinţită pe 1 noiembrie 1885 de către Mitropolitul Bucovinei şi Dalmaţiei, Silvestru Morariu Andrievici.

Aşa cum am aflat de la regretatul preot paroh Domiţian Tătaru, aceasta este singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii a fiului împăratului Rudolph cu Ștefania de Belgia. Deşi iniţial autorităţile vieneze nu au aprobat construcţia unei biserici ortodoxe în această localitate, sătenii care au mers la administraţia austro-ungară de la Viena pentru aprobări s-au folosit de căsătoria fiului împăratului, spunând că această biserică este închinată acestui eveniment.

„În toamna anului 1882, credincioşii satului au hotărât să ia drumul Vienei pentru a obţine aprobarea necesară, lucru greu în condiţiile în care pe teritoriul Bucovinei ocupate nu s-au aprobat asemenea construcţii, mai mult, bisericile şi mănăstirile au fost închise, cu excepţia Putnei, Dragomirnei şi Moldoviţei. Delegaţia de săteni condusă de Sava Pralea, exprimând dorinţa de a închina noul lăcaş prinţului Rudolph şi principesei Ştefaniei de Belgia, a căror căsătorie se apropia, a obţinut din partea funcţionarilor imperiali aprobarea să se ridice biserica ortodoxă cerută. Această aprobare a constituit un caz unic în cei 144 de ani de ocupaţie şi nemaiîntâlnit în cele 40 de provincii ale imperiului austro – ungar”, ne mărturisesc Paraschiva şi Ioan Abutnăriţei în volumul „Monografia comunei Poiana Stampei”.

Biserica pictată de Epaminonda Bucevschi, martoră a celor două războaie mondiale

În biserică s-au păstrat, până la incendiul din februarie 2015, patru policandre din cristal realizate la Viena şi care au fost primite de la coloniştii care s-au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova. Tot în această biserică se aflau odoarele cu care a fost înzestrată, cum ar fi o Sfântă Evanghelie din anul 1859, tipărită la Sibiu de Mitropolitul Ardealului Andrei, Baron de Șaguna. Catapeteasma şi icoanele împărăteşti, precum şi icoana Maicii Domnului şi a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos au fost lucrate şi pictate de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi din Iacobeni, în atelierele Mitropoliei de la Cernăuţi, uşile împărăteşti fiind unicate în arhitectura bisericească. Absolvent al Seminarului Teologic din Cernăuţi şi al Şcolii Speciale pentru pictură istoriografică a Academiei de Arte de la Viena în cadrul căreia a primit premiul “GUNDEL” pentru cele mai bune studii generale, Epaminonda Bucevschi a fost pictor diecezan, post în care a iniţiat o nouă ordine iconografică în pictura bisericească din Bucovina. A pictat şi restaurat 43 de iconostase la episcopiile din Roma, Iaşi, Zagreb, Viena şi circa 31 de biserici, de referinţă rămânând Catedrala din Zagreb. Numărul impresionant de lucrări semnate de Bucevschi, dar şi faptul că tot lui i se datorează, în bună măsură, stabilirea adevărului cu privire la chipul real al domnitorului Ştefan Cel Mare şi Sfânt, pe baza iconografiei din tetraevanghelul de la Humor şi din bisericile ctitorite de voievod, au dat o mare valoare catapetesmei şi icoanelor împărăteşti de la biserica din Poiana Stampei. La această biserică s-a închinat şi Mihai Eminescu în drumul său de la Ipoteşti la Blaj.

Deşi a fost martora celor două războaie mondiale, biserica a dăinuit până la incendiul din urmă cu cinci ani, pe locul fostei bisericii fiind reconstruit un alt lăcaş de cult.

Simeon Florea Marian, primul preot de la Poiana Stampei

Primul preot care a slujit la Poiana Stampei a fost marele folclorist român, preot Simeon Florea Marian, care a deschis calea spre credinţă locuitorilor din această zonă între anii 1875 -1877. Au urmat Pr. Dimitrie Braileanu – primul învăţător din localitate, Pr. Samuil Sauciuc şi Vasile Prelipceanu – înainte de 1900, Pr. Dionisie Munteanu – erou mort pe front în Galiţia în Primul Război Mondial, Pr. Nicolae Sireteanu – cel care a zidit casa parohială, Pr. Dimitrie Popovici - cel care a zidit Mănăstirea Podu Coşnei – 1926, renumitul învăţător Pr. Valerian Ribovschi – cel ce a păstorit biserica în timpul celui de al Doilea Război Mondial. În perioada 1950 – 1982 biserica a fost păstorită de Pr. Vasile Mihăilescu, cel care a stat închis la Aiud, timp de 9 ani, pentru convingerile sale politice, iar din 1982 până în anul 2019, în biserică a slujit exemplar un autentic stâlp de nădejde al aşezării, preotul Domiţian Tătaru, reîntemeietor al lăcaşului de cult după cumplita încercare din 2015, apărător al familiei creştine, al tradiţiilor locale. al portului popular şi susţinător al memoriei eroilor locului şi ai neamului românesc.