În această zi pomenim punerea în sfânta raclă a cinstitului brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Încă din vechime, creștinii au arătat evlavie pentru lucrurile care au aparținut Mântuitorului, Maicii Domnului sau sfinților. Multe dintre acestea au fost păstrate cu sfințenie, fiind așezate în locuri de cinste, iar uneori s-au ridicat biserici pentru păstrarea și cinstirea lor. Așa s-a întâmplat cu Veșmântul Maicii Domnului, cu cinstitul ei Omofor, cu Brâul Maicii Domnului, cu moaștele a sute și mii de sfinți mucenici, care ne aduc nouă aminte de cei ce au mărturisit de-a lungul vremurilor credința în Iisus Hristos Domnul nostru. Brâul Maicii Domnului a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol și a fost așezat într-o raclă de aur, în biserica închinată Născătoarei de Dumnezeu, numită Chalcopratia și zidită de împăratul Teodosie al II-lea cel Tânăr (408-450). După mulți ani, fiind bolnavă, Zoe, soția împăratului Leon al VI-lea Înțeleptul (886-912), a visat că se va vindeca dacă se va așeza peste ea brâul Maicii Domnului. După vindecarea miraculoasă a împărătesei, toți creștinii au preamărit cu bucurie pe Hristos și pe Preacurata Lui Maică, iar în amintirea evenimentului s-a rânduit
și sărbătoarea de astăzi.
(Arhid. Ștefan Sfarghie , Ziarul Lumina)