Rugăciunea întăreşte credinţa

De multe ori simţim că ne-a scos Dumnezeu dintr-o încercare, boală, tulburare, patimă foarte grea, iar după ce scăpăm, uităm să-I mul­ţu­mim prin faptele noas­tre de zi cu zi şi mai ales prin rugă­ciune. Noi uităm că prin rugă­ciune putem vorbi direct cu Dumnezeu, Părintele nostru ceresc, Care este gata să ne răspundă şi să ne ajute în clipe de grea încercare. 

Sfântul Macarie cel Mare ne îndeamnă să încheiem fiecare rugăciune cu aceste cuvinte: „Fie voia Ta, Doamne, pentru că Tu ştii mai bine decât mine ceea ce este bun şi folositor pentru mine”.

Rugăciunea este una dintre datoriile fundamentale ale creş­tinului. De aceea, Sfântul Pavel, adresându-se tesalonicenilor, le spune: „Rugaţi-vă neîncetat” (I Tesaloniceni 5, 17). Rugăciunea este o conlucrare tainică a sufletului cu harul dumnezeiesc.

Vieţuirea în rugăciune întăreşte credinţa în prezenţa şi în existenţa lui Dumnezeu. După cum cel ce a văzut lumina poate fi convins de existenţa ei, tot aşa, pentru cel ce se roagă, Dumnezeu este o realitate pe care n-o mai poate întuneca norul îndoielii.

Pr. prof. Philip LeMasters ne spune: „A te ruga cu adevărat înseamnă a sta cu mintea în inimă în prezenţa Domnului, adică a fi pe deplin deschis lui Hristos, fiind în comuniune cu El din adâncurile ființei noastre. Sfântul Apostol Pavel scrie că Duhul Sfânt ne învaţă cum să ne rugăm, cu suspine prea adânci pentru a le exprima în cuvinte (Romani 8, 26). Ca să spun adevărul, nu mă aflu încă acolo, nici pe departe. Am nevoie de cuvinte în rugăciune pentru a nu-mi lăsa mintea să rătă­cească. De aceea cuvintele simple ale Rugă­ciu­nii lui Iisus sunt atât de iubite în Ortodoxie: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milu­ieşte-mă pe mine, păcă­tosul”.

Rugându-ne cu credinţă, devenim mai buni, mai înţelegători, mai umani. Gândurile se înalţă, inimile se purifică, ne simţim împăcaţi şi experiem o binefăcă­toare pace care se aşază între noi. Prin rugăciune dobândim ajutorul lui Dumnezeu, Care alungă duhurile rele şi risipeşte gândurile necurate.

Prin ceasurile de rugăciune şi meditaţie duhovnicească ne întâlnim cu Dumnezeu, bolile ni se vindecă şi păcatele ne sunt iertate. Rugându-ne regulat, avem posibilitatea să primim de la Dumnezeu nenumărate daruri şi binecu­vântări.

Părintele Cleopa ne îndeamnă „să ne rugăm pentru întărirea dreptei credințe și a unității creș­tine în lume. Să ne rugăm cu cre­dință pentru cei bolnavi care suferă greu și așteaptă rugăciunea și mângâierea noastră. Să ne ru­găm pentru săraci, pentru orfani, pentru toți oamenii, iar pentru credința și dragostea noastră îi va milui Dumnezeu.

umnezeul dragostei, al milostivirii și al iubirii de oameni va primi rugăciunea și credința noastră, va intra în casele și-n inimile noastre, va întări cre­dința și pacea în lume, va vindeca și va alina suferințele noastre sufle­tești și trupești, va binecuvânta pământul cu ploaie timpurie și târzie, va ajuta pe cei pentru care ne rugăm, ne va ierta și nouă păcatele și va mântui în dar sufletele noastre”.

 (Pr. Ciprian Florin Apetrei , Ziarul Lumina)