Aseară a început Paştele evreiesc

Evrei celebrează din seara zilei de 19 aprilie până sâmbătă, 27 aprilie, sărbătoarea Paştelui sau Pesah. Sărbătoarea a început aseară, după apusul soarelui, cu o rugăciune şi masa masă specială, Seder, şi se va încheia în seara de 27 aprilie, cu pomenirea morţilor. Rugăciunile au fost rostite de oficiantul religios, ing. Daniel Blumenfeld.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, profesorul Sorin Golda, a declarat că Pesah este una dintre cele trei mari sărbători religioase ale poporului evreu şi reprezintă “o sărbătoare a libertăţii, este certificatul de naştere al poporului evreu şi al statului evreu prin ieşirea, cu ajutorul minunilor lui Dumnezeu, din robia egipteană”.

Preşedintele Golda a precizat că masa de Seder este unul dintre cele mai respectate ritualuri evreieşti, pe platoul fiecărui participant fiind reprezentată în mod simbolic călătoria evreilor de la sclavie la libertate. Astfel, în dreapta jos se află ħaroset, un amestecul de mere, nuci şi vin, care simbolizează mortarul pe care evreii erau obligaţi să îl facă pentru stăpânii lor egipteni în timpul sclaviei lor în Egipt; în dreapta sus se aşează zroa, o bucăţică de carne friptă, care aminteşte de „mâna întinsă” a lui Dumnezeu, care l-a determinat pe faraon să îi elibereze pe evrei din sclavie. Este şi un simbol al mielului care era oferit ca sacrificiu în Templu de Pesah. În stânga jos se află karpas – frunze de pătrunjel sau cartof fiert, care simbolizează subnutriţia sclavilor evrei; în stânga sus se aşează beiţa - ou fiert, simbol al doliului pentru pierderea celor două Temple de la Ierusalim. La mijloc este maror – hrean, care simbolizează amărăciunea evreilor din perioada în care au fost sclavi în Egipt, iar la mijloc jos este ħazeret – o frunză de salată pentru că Tora vorbeşte de ierburi amare la plural (meromim) şi astfel a fost adăugată şi această legumă la platoul de Seder, în plus faţă de maror.

Sărbătoarea are ritualuri precise, care se respectă cu rigurozitate

Bolul cu apă sărată în care se înmoaie alimentele înainte de a le mânca este pentru aducerea aminte a lacrimilor (sărate) care au fost vărsate de evrei în timpul sclaviei lor în Egipt.

La masa de Seder se mai mănâncă supă de găluşte preparate dintr-o făină specială şi se beau patru pahare de vin roşu. Desertul este o prăjitură făcută tot din făină pentru pască. De Seder se spune povestea Pesah-ului şi se adresează întrebări pentru a stimula curiozitatea copiilor, în ideea că învăţătura este calea spre libertate.

Caracteristică pentru Paştele evreiesc este interdicţia de a folosi aluat dospit şi toate produsele de fermentare ale cerealelor, inclusiv berea, borşul de tărâţe şi băuturile distilate (vodcă, whisky), denumite generic hameţ.

Deoarece este interzis a poseda hameţ în perioada de Pesah, preşedintele Golda a explicat că sărbătoarea este precedată de o curăţenie riguroasă a casei, prin care se urmăreşte îndepărtarea oricăror firmituri de pâine. Pentru siguranţă, se face o declaraţie că, dacă a rămas ceva hameţ, acesta este declarat nul, „asemeni prafului pământului”. Produsele hameţ se dau la vecinii care nu sărbătoresc, se consumă înainte de începerea sărbătorii sau se vând în mod simbolic unui neevreu, chiar dacă rămân în casă. Vânzarea este pur formală, rabinul fiind de obicei împuternicit să perfecteze acest aranjament pentru toată comunitatea.

Preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava a subliniat că în această perioadă evreii înlocuiesc pâinea cu matza, azima făcută doar cu apă, făină şi sare, nedospită. 

De menţionat că în primele două şi ultimele două zile de Pesah este interzis să se aprindă focul şi să se efectueze diferite munci, în timp ce zilele de mijloc sunt considerate de semisărbătoare şi este permisă utilizarea banilor, efectuarea de cumpărături şi gătitul. Urarea tradiţională de Pesah este „Hag Pesah Sameah!” („Fie să aveţi un Pesah fericit!”).