E bine cunoscut tuturor celor care se definesc ca fiind creştini ortodocşi că Ortodoxia înseamnă dreapta-credinţă în Dumnezeu. Dar etimologia ne propune şi alte înţelesuri: dreapta opinie sau părere, sau dreapta reprezentare. Înţelesul teologic ne duce şi mai departe, la dreapta slăvire, la dreapta vedere a lui Dumnezeu sau la dreapta-mărturisire. Ortodoxia este un nou mod de vieţuire, o nouă existenţă. Este Viaţa în Hristos, care a intrat în istorie prin Întruparea Cuvântului Veşnic al lui Dumnezeu. Este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu Cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-au exprimat Sfinţii Apostoli. Este acea sinteză minunată dintre dogmă şi obiceiuri, dintre teorie şi practică, aşa cum ne-a fost transmisă de către Sfinţii Părinţi. Ortodoxia este credinţa pecetluită cu sângele mucenicilor celor două milenii de creştinism, dar şi de cei care-şi jertfesc viaţa pentru Hristos în timpul nostru. Prin afirmarea Ortodoxiei, Biserica ne deschide în fapt un orizont mult mai cuprinzător: acela al tainei dreptei credinţe. Taină care depăşeşte tot ceea ce s-a spus sub chip de dogmă şi este o realitate de care, în plinătatea ei, ne putem apropia doar liturgic şi prin rugăciune. Iată de ce, tocmai pentru că depăşeşte puterea de exprimare prin cuvânt a adevărului Bisericii, taina dreptei credinţe ne este dată eclesial, spre contemplare într-o împletire liturgică, filocalică şi cuvânt dogmatic.
Prin Ortodoxie mărturisim credinţa noastră dreaptă cinstindu-L pe Dumnezeu şi ne închinăm Lui, aşa cum se cuvine. Suntem datori să dăm slavă lui Dumnezeu şi să-I aducem mulţumire pentru marele dar al Ortodoxiei - calea adevărului spre viaţa veşnică.
(Sursa: Ziarul Lumina)