În Biserica Ortodoxă durata serbării praznicelor împărăteşti este de o zi, cu excepţia Sărbătorii Învierii Domnului care ţine trei zile de-a rândul. Însă, pentru pregătirea sufletească a credincioşilor, toate sărbătorile împărăteşti sunt precedate de un timp de pregătire numit preserbare, înainte-serbare sau înainte-prăznuire. De asemenea, sărbătorile împărăteşti au şi o perioadă de continuare sau prelungire a serbării, numită după-serbare sau după-prăznuire. Prima zi a înainte-serbării se numeşte începutul sărbătoririi, iar ultima zi a după-serbării se numeşte, cu un termen slavon, odovania, adică sfârşitul, dezlegarea sau încheierea sărbătorii. În ziua dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului se oficiază, în cadrul Vecerniei Mari, Rânduiala Prohodului Adormirii Maicii Domnului. Prohodul Maicii Domnului a fost alcătuit de Manuel din Corint la începutul secolului al XVI-lea, după modelul Prohodului Mântuitorului, care se cânta în Vinerea Mare. Generalizată mai ales în bisericile ruseşti, a pătruns şi in spaţiul românesc, prin traducerea făcuta, în 1820, de Ion Pralea.
Sfântul Proroc Miheia
Sfântul Proroc Miheia a fost fiul lui Ioram şi a proorocit 84 de ani, cu 660 ani înainte de venirea Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Miheia a fost contemporan cu prorocii Isaia, Amos si Osea. Acest prooroc l-a mustrat pe Ahav, împăratul Samariei, pentru păcatele săvârşite, şi, pentru a nu fi pedepsit pentru această îndrăzneală, a fugit în munţi. După moartea lui Ahav, Miheia a fost ucis de fiul acestuia, deoarece şi el a fost mustrat de prooroc pentru păcatele lui şi ale părinţilor săi. Sfântul Prooroc Miheia a fost îngropat în Morati, lângă movila lui Enachim. (Sursa: Basilica.ro)