Icoana Maicii Domnului Prodromița de la Muntele Athos

Temeiul cinstirii icoanei este Întruparea Domnului, adică Nașterea Fiului lui Dumnezeu din cea mai curată dintre Fecioare, Sfânta Fecioară Maria. Iisus Hristos Mântuitorul lumii este Icoana lui Dumnezeu-Tatăl.

Pentru a ne arăta că icoana e vrednică de cinstire, Mântuitorul ne-a dat Chipul Său pe un ștergar. E vorba de Mahrama Sfintei Veronica, icoană care se găsește în bisericile ortodoxe, deasupra Ușilor Împărătești de la Sfântul Altar.

Așadar, icoana este o fereastră către Cer. Icoana este o prezență teofanică, adică e purtătoare de har și prin sfințire ea dobândește și darul facerii de minuni.

Toate icoanele sunt făcătoare de minuni, dar unele dintre ele sunt recunoscute intens ca făcătoare de minuni pentru că în decursul istoriei sunt și semne palpabile, fizice ale lucrării Sfântului Duh: izvorăsc mir, plâng, luminează, vorbesc, se mută dintr-un loc în altul. Evlavia oamenilor a crescut mult către aceste icoane în momentul în care s-au și cunoscut minunile săvârșite în urma rugăciunilor la sfântul sau sfânta reprezentată în icoană.

Cele mai multe icoane făcătoare de minuni sunt ale Maicii Domnului. Cea mai răspândită reprezentare a Maicii Domnului e, firesc, împreună cu Pruncul Iisus Hristos în brațe.

Cinstirea Sfintei Icoane Prodromița

La loc de cinste între Icoanele Maicii Domnului făcătoare de minuni e Prodromița. În fiecare an, la data de 12 iulie, se face cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Prodromița de la Muntele Athos.

Icoana se numește Prodromița pentru că ea se află așezată cu evlavie la Schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos.

Pentru a afla istoria acestei icoane trebuie să coborâm un pic în istorie, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de construcție a Schitului românesc Prodromu erau în toi și se dorea să fie reprezentativ pentru Ortodoxia românească, dar și pentru Muntele Athos. Toate mănăstirile de la Athos erau frumoase, cu odoare de mare preț. Pentru ca și Prodromu să fie o nestemată în șiragul mănăstirilor de la Athos, s-a luat hotărârea să fie împodobită puternic și să fie o icoană frumoasă a Maicii Domnului, care să se numească Prodromița.

În anul 1863, cei doi ostenitori de la Prodromu, ctitorii Nifon și Nectarie, au poposit la Iași, la metocul Bucium. E bine de știut că cele mai multe așezări mănăstirești din Moldova și Țara Românească erau închinate grecilor, adică depindeau de greci.

Au căutat cei doi călugări mult timp un iconar care să picteze icoana Maicii Domnului, respectând rânduiala sfântă: post, rugăciune în timpul pictării, spovedanie deasă, curăție trupească și sufletească. Cu voia lui Dumnezeu, prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu, s-a găsit un credincios pictor, bătrânul Iordache Nicolau din târgul Iașilor.

Cu rugăciune stăruitoare picta bătrânul Iordache și nu mânca nimic cât timp lucra la icoană. Doar seara lua niște pesmet și legume și bea apă. A început și a făcut veșmintele Maicii Domnului și ale Pruncului Iisus Hristos. Fețele lor le-a lăsat la urmă. Înainte de începe pictarea fețelor s-a rugat și mai mult. S-a speriat tare pictorul când a văzut că nu-i ies fețele. Se gândea chiar că e bătrân și neputincios de acum și că a uitat meșteșugul pictării. S-a întristat pe el pentru slăbiciune și a acoperit icoana cu un ștergar și a închis atelierul. Se tot frământa cum va răspunde în fața călugărilor că nu a terminat lucrarea și că dezamăgirea va fi mare.

Minune

Peste noapte s-a întâmplat minune mare. Dumnezeu și Maica Domnului nu au lăsat icoana neterminată și au desăvârșit fețele care erau luminoase. Harul lui Dumnezeu a umplut icoana care trona împărătește în mijlocul odăii unde s-a ostenit bătrânul iconar Iordache.

A căzut în genunchi și cu lacrimi s-a rugat iconarul mulțumind lui Dumnezeu că l-a cercetat și nu l-a lăsat pradă deznădejdii. A scris chiar pe o hârtiuță de hârtie ce s-a întâmplat în atelierul său și cum s-a întâmplat minune mare în umila odaie plină de culori și pensule. Mărturia sa extrem de importantă e datată: 29 Iunie 1863.

Icoana a fost dusă de călugării Nifon și Nectarie la Muntele Athos și așezată în biserica Schitului românesc Prodromu. Și astăzi relatează călugării cum fețele Maicii Domnului și al Mântuitorului se schimbă. Uneori se luminează foarte tare, alteori se întunecă.

Mare procesiune de face la Schitul Prodromu în ziua cinstirii icoanei.

Se cuvine să o invocăm mereu în rugăciune pe Maica Domnului!

(Pr. prof. Justinian-Remus A. Cojocar, Biserica „Sfântul Dumitru” Suceava)