Sfântul Policarp s-a născut în primul secol creștin, în jurul anului 70. A fost ucenic al Sfântului Apostol Ioan și a cunoscut pe mulți dintre sfinții Bisericii care l-au văzut pe Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Pentru viața sa curată a fost rânduit episcop al cetății Smirna din Asia Mică, astăzi orașul Izmir din Turcia.
A predicat pe Hristos Mântuitorul la păgâni, a păstorit cu mult curaj turma creștinească din Smirna, luptând împotriva idolatrilor, a iudeilor potrivnici și a ereticilor care și-au făcut apariția încă de la începuturile Bisericii.
În timpul împăratului roman persecutor Antonin Piul, Sfântul Policarp a pătimit multe chinuri, arătându-se în chip minunat puterea dumnezeiască și vrednicia de care se bucura Mucenicul în fața iubitorului de oameni Dumnezeu. Condamnat la moarte prin ardere, sfântul a scăpat de flăcări, dar apoi a fost torturat și bătut și în cele din urmă înjunghiat, iar trupul ars. La vârsta de 86 de ani Sfântul Policarp a părăsit viața pământească. Mulți creștini și-au găsit sfârșitul în anii 155-156 împreună cu episcopul lor iubit. Trupurile lor sfinte au fost culese de creștinii rămași în viață și așezate la loc de cinste, unde cântau imne de laudă lui Dumnezeu și de slăvire mucenicilor.
Învățător al Asiei și părinte al creștinilor, Sfântul Poliocarp a lăsat smirnenilor și celorlalți sfinți din cetățile păzite de Dumnezeu câteva scrisori cu un conținut moralizator, de apărare a dreptei credințe. Ele au un conținut bogat dogmatic, de ajutor misionarilor de astăzi în a descoperi strategiile apologetice ale sfinților din Biserica primară.
Sfântul Sfințit Mucenic Policarp, episcopul Smirnei este sărbătorit de Biserica noastră în fiecare an, la data de 23 Februarie.
(pr. prof. Justinian – Remus A. Cojocar)