Sfânta Mare Muceniţă Varvara

Sfânta Mare Muceniţă Varvara a trăit pe vremea împăratului păgân Maximian. Cetatea Heliopolis din Egipt a fost patria sa. Rămasă orfană de mică, copila Varvara a fost crescută de tatăl păgân pe nume Dioscor. Varvara era frumoasă şi tatăl considera că nimeni nu e vrednic să vadă frumuseţea ei. A construit un turn mare şi i-a amenajat casă frumoasă fiicei sale pentru a nu lua contact cu lumea din jur. Au venit la vremea potrivită tineri bogaţi şi frumoşi ca s-o ia pe Varvara de soţie, dar tânăra i-a refuzat.

Varvara întreba cine a făcut cerul, frumuseţile de pe pământ şi tot timpul primea acelaşi răspund de la tatăl său: „Zeii au făcut totul”. Ea nu credea asta şi căuta un răspuns adevărat care să o liniştească.

S-a întâmplat într-o zi că tatăl ei a trebuit să plece departe de Egipt cu treburi. A lăsat poruncă la nişte zidari să construiască o baie lângă izvorul din gradina casei. „Două ferestre să faceţi la baie”, a zis el către lucrători. În timpul acesta, Varvara a primit permisiunea să iasă din turn. Tare s-a bucurat şi şi-a făcut prietene nişte tinere creştine, care i-au vorbit despre Mântuitorul nostru Iisus Hristos. S-a botezat în ascuns şi a devenit creştină. Îl iubea nespus pe Mirele ei Hristos şi dorea să-şi păstreze curăţia. În loc de două, lucrătorii au primit poruncă de la Varvara să facă trei ferestre la baia din grădină pentru că Trei sunt Persoanele Sfintei Treimi care luminează pe tot omul.

Necazurile pentru Varvara au început în momentul în care tatăl ei s-a întors acasă. S-a supărat când a văzut că lucrătorii au nesocotit porunca sa şi au făcut trei ferestre la baie. S-a mâniat sălbatic când Varvara i-a mărturisit că e creştină şi a încercat să o omoare cu sabia. Mintea păgânului Dioscor s-a întunecat. A fugit după fiica sa care căuta să-şi salveze viaţa. Ajunsă în faţa unui perete de stâncă din munţi, Sfânta Varvara s-a rugat la Dumnezeu să fie izbăvită. Muntele s-a despicat şi a primit-o pe Varvara, care a urcat până în vârf. Muntele s-a retras apoi blocând calea prigonitorului. De aceea Sfânta Varvara este ocrotitoarea minerilor, a speologilor şi exploratorilor naturii.

În cele din urmă, Sfânta Varvara a fost prinsă prin trădarea unui cioban care a văzut-o cocoţată pe creasta înaltă a muntelui. Tatăl, plin de furie şi lipsit de dragoste, a dat-o pe Varvara pe mâna conducătorului cetăţii. Acesta a poruncit ca Varvara să fie bătută, batjocorită pe uliţele cetăţii, înfometată în închisoare. În piaţa cea mare a cetăţii a fost schingiuită, dar pe toate le-a îndurat pentru Hristos. Se ruga în timp ce era chinuită ca sufletul ei să fie primit de Milostivul Dumnezeu. A fost în cele din urmă decapitată chiar de tatăl ei, împreună cu o altă tânără creştină, Iuliana.

Trupul ei sfânt a fost luat şi înmormântat în ascuns de creştini şi multe minuni au început a se săvârşi la locul de îngropăciune, unde, mai târziu, s-a zidit o măreaţă biserică. În secolul al VI-lea, Sfintele Moaşte au fost mutate la Constantinopol, iar mai târziu, în secolul al XII-lea, prin rânduiala lui Dumnezeu, ele au ajuns la Kiev, în capitala puternicului cnezat rusesc, astăzi capitala Statului Ucraina. Varvara, fiica împăratului bizantin Alexie Comnenul, căsătorindu-se cu un cneaz rus, a dorit ca să ia cu ea la Kiev Moaştele Sfintei Varvara. Astăzi, Moaştele Sfintei Varvara se păstrează în Catedrala Patriarhală din Kiev, închinată Sfântului Vladimir, încreştinătorul ruşilor. Multă bucurie am de fiecare dată când cinstesc Sfintele ei Moaşte împreună cu pelerinii pe care-i călăuzesc în Ucraina cea pravoslavnică.

Sfânta Mare Muceniţă Varvara este sărbătorită de Biserica noastră în fiecare an, în Postul Crăciunului, la data de 4 Decembrie.

pr. prof. Justinian – Remus A. Cojocar