Vopsitul ouălor în roşu se face în Joia Mare, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.
Patru lucruri sunt prăznuite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
Există şi câteva superstiţii referitoare la această zi:
- nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va rămâne leneş un an întreg;
- dacă doarme o femeie, va veni Joimariţa care o va face incapabilă de lucru tot anul;
- morţii vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuinţe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii;
- în credinţa populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepa.
Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim:
- se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încălzi. Focul din Joia Mare se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoară, dacă vreţi să fie şi ei luminaţi pe lumea cealaltă. În unele locuri se duc la biserică băuturi şi mâncăruri, care se sfinţesc şi se dau de pomană, pentru sufletul morţilor. În alte părţi se împart la biserică colivă şi colaci;
- o altă tradiţie este nunta (măritarea) urzicilor, ceea ce înseamnă înflorirea şi, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat;
În Vinerea Mare nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie, se ţine post negru şi nu lucrează nimeni nimic, nici măcar clopotele nu se trag. Dacă trebuie vreun mort îngropat, se-ngroapă numai cu bătaie de toacă. De când se slujeşte Punerea în Mormânt şi până în ziua Învierii, nu se trag clopotele.
(www.crestinortodox.ro)