-Vorbiţi-ne de un program de rugăciune. Cum să ne ordonăm, cum să ne disciplinăm?
-Da, programul acesta este: Permanent!
-Dar atunci când trebuie să învăţăm pentru şcoală, cum să ne mai facem rugăciunile?
-Atunci când ai o meserie, fie că eşti medic, că eşti elev, că eşti student, că eşti profesor, acolo fă-ţi datoria creştineşte şi astfel împlineşti cuvântul lui Dumnezeu! Şi când scapi de acolo, când nu te ocupă nimic, îţi zici şi rugăciunile.
-Ştim că este foarte bine să citim Psaltirea, dar sunt psalmi în care nu ne regăsim şi nu-i înţelegem. Este bine totuşi să-i citesc mai departe, neînţelegându-i?
-Da! Nu este nevoie să-i înţelegi imediat. Îi înţelegi în timp. Este bine să-i citeşti, chiar dacă nu te regăseşti în ei şi nu-i înţelegi! Pentru că s-ar putea întâmpla să se vorbească în ei de duşmanul nevăzut, diavolul, şi tu să interpretezi. Citeşte-i mai departe. Şi va veni o zi când Dumnezeu, prin te miri cine sau personal, te va lămuri despre ce e vorba, că nu a rămas nimic nelămurit din Sfânta Scriptură.
(Ne vorbeşte părintele Arsenie, volumul II, text îngrijit de Arhimandrit Ioanichie Bălan, ediţia a II-a, Editura Mânăstirea Sihăstria, 2010)