Încercaţi să ziceţi: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” Dar ţineţi minte: n-are nici o valoare dacă vorbeşti. Ea se numeşte în trei feluri: rugăciunea minţii, rugăciunea lui Iisus şi rugăciunea minţii în inimă - nu-i corect rugăciunea inimii. În orice moment vin atacuri, noaptea vin ispite; le goneşti cu precizie. Dar păstraţi taina. Nu faceţi ca găina: a făcut şi ea un ou şi se aude în toată curtea. În felul acesta s-au străbătut şi pustiile şi puşcăriile, cu o rugăciune tainică.
„De câte ori să zic?”, m-a întrebat cineva. I-am răspuns: „Să zici o dată şi să nu mai termini niciodată!”
Bunăoară, ştii că Psaltirea este foarte bună şi te apuci să o citeşti din scoarţă în scoarţă. Lipsă de dreaptă socoteală. S-a constatat că diavolului nu prea îi convine cititul la Psaltire. Eu recomand o catismă în 24 de ore. Două catisme dacă-i mai avansat. Trei catisme dacă-i prea avansat. Te bagi singur la adânc şi dai bătălie... Poţi să birui, dar să ştii să înoţi, să ştii să birui.
(Părintele Arsenie Papacioc, sursa: Doxologia)