Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Acest mare făcător de minuni şi slăvit sfânt s-a născut la Tesalonic, din părinţi nobili, credincioşi şi foarte bogaţi. Dimitrie a fost singurul lor copil, pe care l-au primit în dar de la Dumnezeu în urma rugăciunii făcute cu lacrimi. Fiind singurul fiu al unor astfel de părinţi, Dimitrie a fost crescut şi educat în felul cel mai înalt şi ales. Tatăl lui Dimitrie a fost comandantul militar al cetăţii Tesalonicului. Murind el, Împăratul Maximian i-a trasat tânărului Dimitrie şi sarcina de a îi examina pe creştinii din Tesalonic. Dar Dimitrie nu numai că nu a executat această comandă a împăratului, ci chiar L-a propovăduit pe Hristos înaintea tuturor, pe faţă, în toată cetatea Tesalonicului. Auzind acestea, împăratul s-a umplut de ură faţă de Dimitrie. Astfel, pe când se întorcea de la o bătălie contra sarmaţilor, Maximian s-a oprit la Tesalonic, spre a cerceta personal situaţia. Împăratul l-a chemat pe Dimitrie înaintea sa şi l-a întrebat cu privire la credinţa lui. Dimitrie a recunoscut şi a mărturisit fără teamă credinţa lui în Hristos, şi a arătat totodată cât de falsă şi superstiţioasă este idolatria împăratului. Maximian l-a aruncat pe Dimitrie în temniţă. Ştiind ce îl aşteaptă de acum înainte, Dimitrie l-a însărcinat pe servitorul lui, Lup, cu împărţirea la săraci a tuturor averilor lui, el însuşi pregătindu-se trup şi suflet cu bucurie pentru moartea martirică care îl aştepta. Pe când zăcea în temniţă, un înger al Domnului a venit la el şi ia zis: „Pace ţie, O, pătimitorului al lui Hristos! Fii viteaz şi puternic!”. După mai multe zile, împăratul a trimis soldaţi la Dimitrie, cu porunca de al ucide acolo, pe loc. Soldaţii l-au aflat pe sfântul lui Dumnezeu la rugăciune, şi l-au străpuns cu lăncii. Creştinii au luat în taină trupul lui şi l-au îngropat cu cinste. Din trupul sfântului a început să izvorască mir tămăduitor şi binemiresmat. La scurtă vreme după aceea, deasupra sfintelor lui moaşte s-a zidit o mică biserică. Un nobil din Iliria pe nume Leontie suferea de o boală grea şi de nevindecat. Înarmându-se cu rugăciunea, el a alergat la moaştele Sfântului Dimitrie, aflându-şi acolo desăvârşită şi miraculoasă vindecare. Cu inima revărsându-i-se de bucurie, nobilul Leontie a înălţat o biserică mult mai mare şi mai slăvită pe locul mormântului cu sfintele moaşte. Acestui nobil Sfântul Dimitrie i s-a arătat în două rânduri. Împăratul Iustinian a dorit să aducă moaştele Sfântului de la Tesalonic la Constantinopol, dar pe când lucrătorii se pregăteau să împlinească porunca, din sfântul mormânt au izbucnit fulgere şi s-a auzit un glas înfricoşător: „Opriţi-vă şi nu atingeţi!”. Astfel sfintele moaşte făcătoare de minuni ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie au rămas pentru totdeauna la Tesalonic. Ca apărător al cetăţii Tesalonicului, Sfântul Dimitrie s-a arătat aievea de mai multe ori, şi adesea a izbăvit cetatea de urgii. Minunile lui sunt nenumărate. Ruşii socotesc pe Sfânt şi protector al Siberiei, care a fost cucerită şi anexată la Rusia în ziua muceniciei lui, 26 octombrie 1581.