Sfântul Antipa de la Calapodeşti

Biserica Ortodoxă pomeneşte astăzi pe Sfântul Antipa de la Calapodeşti, singurul român athonit prăznuit de Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Rusă şi Sfântul Munte Athos.

S-a născut în anul 1816 în satul Calapodeşti, azi în judeţul Bacău, primind din botez numele de Alexandru. Tatăl său, Gheorghe Constantin Luchian, era diacon, iar mama Ecaterina Manase s-a călugărit mai târziu sub numele de Elisabeta. La vârsta de 20 de ani şi-a părăsit familia şi a dorit să intre în obştea Mănăstirii Neamţ, dar stareţul de aici nu l-a primit. Astfel, a mers la Mănăstirea Căldăruşani unde fratele Alexandru s-a nevoit cu rugăciunea, cu postul, cu ascultarea. Stareţul de aici l-a tuns în monahism, dându-i numele de Alipie. După doi ani a plecat la Muntele Athos, s-a aşezat la Schitul românesc Lacu, unde se nevoiau mulţi călugări români. De asemenea, vreo patru ani a trăit în Mănăstirea Esfigmenu, în nordul Sfântului Munte. Aici a primit "schima cea mare" a călugăriei, care cere post aspru, rugăciune şi slujire neîntreruptă, devenind "schimonahul Antipa". Se pare că tot acum a fost hirotonit întru ierodiacon şi ieromonah. A trăit apoi într-o chilie, pe care a refăcut-o. În anul 1860, Cuviosul schimonah Antipa, după o vieţuire de aproape 20 de ani în Sfântul Munte, se reîntoarce în Moldova pentru a strânge ajutoare, în vederea terminării lucrărilor de zidire a Schitului românesc Prodromu, care va fi terminat şi sfinţit în 1863. A stat la un metoc din Iaşi (Bucium) al unei mănăstiri din Sfântul Munte. Se îndreaptă apoi spre Rusia, tot în vederea strângerii de ajutoare pentru Schitul Prodromu. S-a oprit la Kiev, pentru a se închina moaştelor Cuvioşilor Părinţi din Lavra Pecerska, după care a pornit spre Moscova, şi în cele din urmă spre Petersburg, unde a primit felurite ajutoare de la mitropoliţii din aceste două oraşe, stareţi de mănăstiri şi credincioşi. A vizitat Mănăstirea Valaam, situată pe o insulă din lacul Ladoga, în apropiere de Finlanda, care l-a impresionat în chip deosebit. Drept aceea, după ce a trimis ajutoarele la Schitul Prodromu, în noiembrie 1865 s-a aşezat pentru totdeauna la Mănăstirea Valaam, şi anume într-o chilie de la schitul cu hramul Tuturor Sfinţilor. După 17 ani de aspră vieţuire, în ziua de 10 ianuarie 1882, Cuviosul Antipa ieroschimonahul a trecut la cele veşnice. A fost înmormântat în gropniţa Mănăstirii Valaam.

Sfântul Antipa de la Calapodeşti este singurul român athonit prăznuit de Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Rusă şi Sfântul Munte Athos. Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti a fost trecut în rândul sfinţilor de către Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.

Sfântul Ierarh Grigorie, episcopul Nyssei

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 335. Tatăl, pe nume Vasile, era originar din provincia Pont, iar mama Sfântului Grigorie, Emilia, era din Cezarea Capadociei. Sfântul Grigorie de Nyssa era unul din cei 10 fraţi, dintre care trei au fost episcopi: Vasile, Petru de Sevasta şi Grigorie; cinci au fost monahi: cei trei dinainte, plus Naucratios şi Macrina cea tânără. Din familia sa, şase membri au primit darul sfinţeniei: Sfânta Macrina cea Bătrână, Sfânta Emilia (mama lui), Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Petru şi Sfânta Macrina cea Tânără. Bunica Macrina i-a crescut pe copii în duh creştin, împreună cu mama lor, Emilia, şi sora lor, Macrina cea Tânără. A studiat în Cezareea Capadociei. A fost căsătorit cu Theosebeia şi se pare că a avut un băiat. Sfântul Grigorie va fi hirotonit în anul 371/372, episcop de Nyssa, oraş mic la o distanţă de circa 80 de kilometri de Cezareea. Sfântul Grigorie a avut necazuri din partea arienilor, care în anul 375/376 îi înscenează un proces de ordin economic, în urma căruia episcopul Grigorie este trimis în exil, de unde se va întoarce în scaunul episcopal după trei ani, în urma unui decret imperial de graţiere. A fost unul dintre stâlpii Ortodoxiei la Sinodul al II-lea Ecumenic, împăratul Teodosie remarcând calitatea deosebită a prestaţiei sale teologice şi retorice. El este cel care a rostit cuvântările la moartea împărătesei Flacilla şi a prinţesei Pulheria. A trecut la cele veşnice în anul 395. Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Domeţian, episcopul Meletiniei. (pr. Ciprian APETREI)