372 de ani sub ocrotirea sfintei Cuvioase Parascheva

În fiecare an, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o pomeneşte pe Sfânta Parascheva. Cunoscută în popor şi sub numele de “Sfânta Vineri”, Cuvioasa a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Cinstitele sale odoare au fost aduse la Iași de domnitorul Vasile Lupu în anul 1641, fiind așezate în ctitoria sa, Biserica „Sfinții Trei Ierarhi". Moaștele au fost un dar al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru domnitorul Moldovei.

„Vasile Lupu şi-a asumat rolul de protector al locurilor sfinte pe tot parcursul domniei sale. În urma acestui demers al lui de a ajuta Patriarhia Ecumenică avea să primească moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, în mod foarte oficial. Există o ştire de natură legendară că ele au fost date noaptea peste ziduri, în mod oarecum foarte secret pentru a fi duse în Moldova. Nu, se pare că au fost duse foarte oficial în Moldova. Exista o regulă la vremea respectivă, şi anume în Imperiul Otoman, un trup al unui decedat nu putea fi dus la o distanţă care depăşea 3 zile, doar sultanul putea fi plimbat, dacă se întâmpla să moară, prin Imperiu şi expus vederii publice, altminteri nu putea nicio persoană să beneficieze de un astfel de drept. De aceea a fost nevoie ca Patriarhia Ecumenică să încaseze de la Vasile Lupu această sumă teribilă de 468 de mii de asprii, repet o sumă colosală, fabuloasă pentru vremea respectivă, bani cu care să plătească mai departe sultanului pentru a beneficia de această întrerupere a legii pentru vremea respectivă ca ele să fie aduse de la Istanbul cu alai mare în Moldova”, a declarat pentru TRINITAS TV Pr. Conf. Dr. Ionuț Moldoveanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinţi români, precum si generalizarea cultului unora ale căror moaşte se găsesc în ţara noastră, la începutul anului 1950. Prima slujbă închinată Sfintei Cuvioase Parascheva după generalizarea cultului a avut loc în Catedrala mitropolitană din Iaşi, la 14 octombrie 1955.

În decurs de aproape 372 de ani, de când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi, racla nu a părăsit Capitala Moldovei decât de două ori: în anul 1944, când a fost dusă la Mănăstirea Samurcăşeşti şi în Capitală şi, în vara anului 1947, când a avut loc poate cea mai mare procesiune religioasă de pe pământul Moldovei: prin localităţile judeţului Iaşi, iar apoi în Vaslui, Roman, Bacău, Neamţ şi Baia. (Sursa: Basilica)