Hramul Mănăstirii Ceahlău - sărbătoarea credinţei şi a nevoinţei duhovniceşti

Aproape o mie de pelerini de toate vârstele şi din toată ţara, alături de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, de stareţi şi stareţe de la mănăstirile nemţene şi de numeroşi preoţi, au trăit sărbătoarea Schimbării la Faţă cu mare intensitate duhovnicească, urcând pe muntele cel sfânt al românilor, la Mănăstirea Ceahlău.

Şi în acest an, mănăstirea situată la altitudinea de 1.800 m şi având hramurile „Schimbarea la Faţă“ şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ a devenit, preţ de câteva ore, cât a durat Sfânta Liturghie arhierească, un Tabor al credinţei şi al nevoinţei duhovniceşti.

Aproape o mie de pelerini, alături de stareţi şi stareţe de la mănăstirile nemţene şi de numeroşi preoţi, au pornit ieri, în ziua când Biserica noastră a prăznuit marea sărbătoare a Schimbării la Faţă a Mântuitorului, pe dificilul traseu care urcă spre mănăstirea din vârful Ceahlăului, ce şi-a serbat hramul. La marea sărbătoare a Muntelui Ceahlău a participat, conform tradiţiei, şi IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a urcat de la Schitul Stănile spre vârful muntelui. Numeroşi pelerini, veniţi din toate colţurile ţării, au ajuns la mănăstirea de pe Ceahlău încă de duminică seară, participând şi la slujba Privegherii şi dormind peste noapte ori în corturi, ori în încăperile mănăstirii.

După sosirea majorităţii pelerinilor prin cele două trasee, staţiunea Durău şi cabana Stănile, la mănăstirea cu hramurile „Schimbarea la Faţă“ şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ de pe Ceahlău, a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească, de către IPS Teofan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, pe o scenă amenajată în apropierea bisericii aşezământului monahal. Din soborul de slujitori au mai făcut parte, alături de protos. Casian Florea, stareţul Mănăstirii Ceahlău, şi părinţi protopopi, stareţi de la mănăstirile nemţene, precum şi alţi preoţi din Arhiepiscopia Iaşilor. Slujba a debutat cu rugăciunea de dezlegare rostită de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, iar răspunsurile la strană au fost date de un grup de studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi.

„Omul este chemat să înţeleagă în viaţa lui ceea ce s-a întâmplat de fapt pe Muntele Tabor“

În cuvântul rostit după citirea Sfintei Evanghelii pelerinilor prezenţi la hram, IPS Mitropolit Teofan a vorbit despre semnificaţia sărbătorii Schimbarea la Faţă, praznic ce trebuie să aibă conotaţii reale în viaţa credincioşilor: „Omul este chemat să înţeleagă în viaţa lui ceea ce s-a întâmplat de fapt pe Muntele Tabor, muntele cel sfânt. Şi cum ceea ce s-a întâmplat atunci are urmare în viaţa de acum, şi creştinul din lume, şi îndeosebi cel din mănăstire, este chemat să înţeleagă că taina Taborului care L-a cuprins la Schimbarea la Faţă pe Domnul Hristos este şi taina vieţuirii noastre de creştini. De-a lungul acestor două milenii de creştinătate, nu a fost dor mai adânc şi năzuinţă mai puternică în viaţa credincioşilor care au dorit şi care doresc să trăiască întru adevăr adâncimea credinţei decât starea de a fi cuprinşi de aceeaşi lumină care s-a arătat pe chipul Domnului Hristos pe Tabor. Mănăstirile unde călugării şi călugăriţele au dorit să fie mai departe de gâlceava lumii şi-au ales ca hram Schimbarea la Faţă, arătând prin aceasta ţelul pe care l-au urmărit în momentul în care au decis să-şi închine viaţa Domnului“.

Spre finalul cuvântului de învăţătură, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a evidenţiat principalele căi prin care creştinii pot urca duhovniceşte, dobândind mântuirea sufletelor: „Călugărul se apropie de Dumnezeu prin rugăciunea lui de zi şi de noapte, prin jertfa ascultării, prin despovărarea de orice bun pământesc şi de orice dorinţă de dominare şi de plăcere trupească, iar cel din lume, mireanul, se apropie de Dumnezeu, pe de o parte, prin viaţa lui de rugăciune, puţină ca timp, pentru că este prins în treburile cetăţii, iar pe de altă parte, prin naştere de copii. Prin aceste două lucruri, omul din lume poate să tindă spre aceeaşi înălţime spre care este chemat să ajungă călugărul din mănăstire“.

La sfârşitul slujbei, după împărtăşirea credincioşilor cu Sfintele Taine, protos. Casian Florea, stareţul Mănăstirii Ceahlău, a mulţumit pentru prezenţă Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, părinţilor care au slujit împreună cu ierarhul lor, cât şi credincioşilor împreună-rugători.

Cu ce gânduri au urcat pelerinii „Taborul românesc“

La slujba de la Mănăstirea Ceahlău au participat pelerini din diverse zone ale ţării. Deşi urcuşul pe munte nu a fost uşor, efortul lor s-a meritat, iar bucuria participării la Liturghie a fost deplină, după cum ne-au relatat unii dintre ei.

„Am ajuns la această sfântă mănăstire luând parte la un pelerinaj organizat la Bucureşti. Deşi urcuşul a fost destul de greu, în special pentru doamnele mai în vârstă din autocarul cu care am venit, se merită pe deplin să faci sacrificiul acesta, fiindcă liniştea pe care o găseşti la această mănăstire este deosebită, de nedescris.“ - Ionel S., Alexandria, Teleorman

„Am venit astăzi la cea mai înaltă aşezare monahală din ţară cu gândul de a participa la sfânta slujbă arhierească. Sunt de două zile aici la mănăstire, urcând prin pasul Fântânele de la Durău.“ - Ioan S., Piatra Neamţ

„Toată viaţa mi-am dorit să urc acest munte sfânt la această mare sărbătoare, dar din cauza unor probleme de sănătate nu am reuşit. Urcând cu gândul la rugăciune şi în linişte deplină, nici nu am simţit când am ajuns sus.“ - Ana B., sat Neagra, comuna Taşca

„Am venit pentru prima oară la această mănăstire la îndemnul părintelui meu paroh. Sunt aici de ieri, iar noaptea am petrecut-o în cort. Am vrut neapărat să vin, atât pentru a mă închina, cât şi pentru a mă ruga pentru cei pe care îi iubesc.“ - Iustin M., Verşeni, judeţul Iaşi.

(Tudorel RUSU, Ziarul Lumina)