Deniile sunt slujbe speciale care se săvârşesc numai în timpul Postului Mare. Acestea sunt Utreniile care nu se mai oficiază dimineaţa, ci în ajunul zilei, seara. În săptămâna a 5-a a Postului Paştilor, Biserica a rânduit două Denii. Miercuri seară se săvârşeşte Denia în cadrul căreia se citeşte tot Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar vineri seară, Denia Acatistului Bunei Vestiri. Canonul de pocăinţă alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul a fost citit fragmentat în primele patru zile ale Postului Mare, la slujba Pavecerniţei Mari. Acum este adunat şi citit integral, pentru a aminti credincioşilor de chipurile drepţilor şi sfinţilor care s-au înălţat la Dumnezeu prin pocăinţă şi smerenie. "Canonul ne aduce aminte de toţi cei care, în diferite etape ale istoriei mântuirii, s-au depărtat de Dumnezeu, dar s-au întors. Lectura ne prezintă şi pe cei care s-au făcut vrăjmaşi ai lui Dumnezeu, care nu şi-au salvat sufletele prin pocăinţă, dar şi pe cei care, deşi au greşit, prin multele lor lacrimi au biruit stricăciunea firii şi au câştigat milostivirea lui Dumnezeu. Se vorbeşte despre pocăinţă, despre întoarcere, despre lacrimi, de aceea a fost numit de teologul Olivier Clément "Cântecul lacrimilor"”, ne-a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Canonul Sfântului Andrei Criteanul, un canon inspirat, foarte frumos
Pedagogia duhovnicească a canonului arată că oamenii trebuie să se asemene sfinţilor care s-au pocăit. Pocăinţa şi smerenia sunt căi universal valabile în toată istoria umană, arme cu care se biruie păcatul, firea omului neputincioasă este însănătoşită, iar ispititorul diavol alungat. "Cu mulţi ani în urmă, am cunoscut un monah care spunea că ar trebui ca în fiecare zi monahii să citească, mai ales în timpul Postului Mare, câte un fragment din acest canon de pocăinţă. Este un canon inspirat, foarte frumos, în care ne regăsim fiecare dintre noi, iar cuvintele folosite sunt ale unui om al lui Dumnezeu, care a fost pătruns de acest duh al pocăinţei şi de dorinţa întoarcerii. Sfântul Andrei Criteanul a fost un om smerit şi care a iubit pocăinţa şi a căutat-o, şi a întocmit acest canon dorind să călăuzească duhovniceşte pe fiii lui duhovniceşti. Prin rânduiala lui Dumnezeu această lumină nu a rămas ascunsă, ci a luminat pe toţi credincioşii din Biserică pentru a se putea întoarce din drumul păcatului în casa Părintelui celui Bun", ne-a explicat părintele arhimandrit Timotei Aioanei.
(Sursa: Ziarul Lumina)