Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie)

Printre sărbătorile creştine de pe parcursul anului, ziua de 8 noiembrie are o semnificaţie specială. Sunt sărbători închinate Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sunt sărbători închinate Maicii Domnului, altele sunt închinate Sfinţilor sau unor evenimente sfinte din istoria mântuirii noastre. Printre aceste zile de înălţare spirituală se află şi o sărbătoare închinată Îngerilor – acele fiinţe cereşti, duhuri slujitoare, mesagerii lui Dumnezeu în lumea noastră şi ocrotitori ai oamenilor. Sunt pomeniţi cei doi conducători ai Îngerilor – Arhanghelii Mihail şi Gavril (Gabriel) împreună cu toţi Îngerii.

Învăţătura de credinţă creştină ne arată, plecând de la textul Sfintei Scripturi, că Dumnezeu a creat atât această lume văzută, universul fizic, cât şi o lume nevăzută a duhurilor, a spiritelor slujitoare care sunt Îngerii. Îngerii sunt duhuri, adică sunt fiinţe nemateriale, nemuritoare, cereşti. Scopul principal pentru care au fost creaţi Îngerii, care alcătuiesc lumea nevăzută, este pentru a-L slăvi neîncetat pe Dumnezeu, pentru a împlini întru toate voia Lui, pentru a face cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu şi pentru a ajuta pe oameni să împlinească poruncile Lui. Lumea îngerilor a fost creată înaintea lumii materiale. La început, toţi îngerii au fost buni, strălucind de înţelepciune şi prin credinţa şi ascultarea lor. Asemeni oamenilor, mai târziu, şi Îngerii au fost supuşi unei încercări prin care, cu voie liberă, aceştia să-şi dovedească ascultarea, credinţa. Încercarea aceasta s-a petrecut înainte de facerea lumii. În această încercare, o parte dintre îngeri, în frunte cu Lucifer, s-a răzvrătit împotriva Creatorului, mândrindu-se şi dorind să fie asemenea Celui Preaînalt. Ameţit de mândrie, n-a vrut să mai asculte de Dumnezeu. Din îngeri de lumină, aceşti răzvrătiţi au ajuns diavoli - duhuri rele, slujitori ai răului, cei ce nu fac decât să se împotrivească lui Dumnezeu şi caută să-i atragă şi pe oameni întru neascultarea de Dumnezeu. Diavolii sunt cei care dezbină, care amăgesc, care ispitesc.

Dintre toti Sfinţii Părinţi ai Bisericii, cel mai bine vorbeşte despre Îngeri Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. El spune că Îngerii se împart în nouă cete, fiecare având numele şi misiunea sa. Cetele îngereşti sunt împărţite in trei ierarhii. Marele Prooroc Isaia spunea că împrejurul tronului lui Dumnezeu stau Serafimii, având câte şase aripi (Isaia 6, 2). Ei sunt în chipul focului, precum spune proorocul David: “Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc” (Psalmul 103, 5). În limba ebraică “Serafim” înseamnă “cel ce aprinde“. După Serafimi, stau înaintea lui Dumnezeu şi înţelepţii Heruvimi, cei cu ochi mulţi, care strălucesc neîncetat cu lumina înţelegerii şi a cunoaşterii lui Dumnezeu, a tainelor dumnezeieşti, ale înţelepciunii divine, căutând să-i lumineze şi pe alţii. Numele de “Heruvim“, în limba ebraică, înseamnă “multă înţelegere” sau “revărsare de înţelepciune“. Arhanghelii sunt marii vestitori cereşti, căci ei au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi proorociile, voia lui Dumnezeu către oameni. În Sfânta Scriptură sunt amintiţi în mai multe rânduri cei doi mari Arhangheli – “voievozi ai oştilor cereşti” – Mihail şi Gavril, care au avut un rol deosebit în istoria mântuirii oamenilor, mai ales în acele momente deosebite care au marcat mersul umanităţii.

Mihail, al cărui nume înseamnă “puterea lui Dumnezeu“, este cel dintâi din ceata Sfinţilor Arhangheli. El este înfăţişat în iconografie purtând sabie de foc, simbol al puterii sale cereşti şi are menirea de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a-i ajuta pe oameni să biruiască puterea vrăjmaşilor.

 Gavril(Gabriel), al cărui nume înseamnă “bărbat al lui Dumnezeu“, este Arhanghlul bunelor vestiri, cel care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele dumnezeieşti, veştile cel bune ale evenimentelor mântuitoare. În iconografie el nu mai poartă sabie de foc, ci floare de crin simbol al purităţii şi al bucuriei. El este un simbol al blândeţei şi bunătăţii. Pentru aceasta a fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria din Nazaret ca să-i vestească taina cea mare a întrupării Fiului lui Dumnezeu. Tot el a adus vestea zămislirii Fecioarei Maria către Sfinţii părinţi Ioachim şi Ana. El a vestit în templu Sfântului Zaharia că soţia sa Elisabeta va naste la bătrâneţe pe Sfântul Ioan Botezătorul.

Să nu uităm că Sfinţii Arhangheli sunt cei dintâi Îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi oameni. Ei au grijă şi milă de creştini şi-i ajută pe calea mântuirii. Prezenţa oştirii cereşti în viaţa noastră este o prezenţă dorită de Dumnezeu pentru că este spre ajutorul nostru, al oamenilor. Fiecare om are un Înger păzitor, o prezenţă celestă în viaţa fiecăruia. Îngerul este un sol divin (gr.”anghelos”), un binevestitor al Domnului în viaţa fiecăruia, un apărător şi păzitor de nefastele ispitiri demonice cu care suntem încercaţi în timpul vieţii. Prezenţa Sfinţilor Îngeri în Sfânta Scriptură este una comună. Este o prezenţă aproape obişnuită în viaţa oamenilor sfinţi din vechime. La fel şi în Vieţile Sfinţilor, unde Îngerii sunt prezenţe familiare, binefăcătoare şi nu amestecuri nedorite în viaţa personală. Dimpotrivă, comuniunea de credinţă şi de dragoste dintre membrii Bisericii de pe pământ şi lumea cerească, cere apropierea unora de alţii. Îi pomenim pe Îngeri în rugăciuni, le cerem ajutorul şi ocrotirea în viaţa noastră. De vom şti să trăim în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugăciune, vom imita viaţa cerească a îngerilor.

(Sursa: http://oradereligie.wordpress.com)