Sfântul Dimitrie a trăit la Tesalonic (Salonic, în Grecia de azi) în vremea împăraţilor Diocleţianşi Maximian (284-305). Provenea din una din cele mai nobile familii din Macedonia şi era admirat de toţi, nu doar pentru nobleţea şi frumuseţea lui exterioară, ci şi pentru virtuţile sale, pentru înţelepciunea şi bunătatea sa.
Încă din tinereţe a devenit strateg şi specialist în arta militară, aşa încât în ciuda vârstei lui, a fost numit general al armatelor Tesaliei şi proconsul al Greciei de către Maximian Galerius, Cezarul Greciei şi al Macedoniei.
Toate aceste onoruri nu l-au făcut pe Dimitrie să piardă din vedere lucrurile cele mai importante, şi anume cele legate de mântuireasufletului. Fiind dintru început evlavios şi învăţător al credinţei în Iisus Hristos, îşi petrecea o bună parte a fiecărei zile cu învăţarea şi interpretarea învăţăturii lui Hristos, în public şi fără să se ascundă, aşa încât mulţi păgâni din Tesalonic şi din regiune s-au convertit la creştinism, în ciuda persecuţiilorpornite de împărat împotriva creştinilor.
Biruitor în războiul contra sciţilor, în drum spre Roma, Cezarul Galerius s-a oprit la Tesalonic pentru a fi aclamat de popor şi a sacrifica zeilor. Câţiva păgâni invidioşi din oraş au profitat de această ocazie pentru a se plânge împăratului şi a-l denunţa pe Dimitrie că este creştin. Mânia împăratului a devenit repede furie, când a aflat că Dimitrie nu doar era ucenic credincios al lui Hristos, dar şi predica public credinţa creştină.
Deci a poruncit împăratul să fie prins sfântul şi să fie pus într-o temniţă umedă din subsolul unei băi publice.
Şi lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie şi îndemnând pe oamenii cetăţii sa iasă să se lupte cu el - căci întrecea acesta pe toţi cei de vârsta lui la mărimea trupului şi la putere -, un oarecare tânăr creştin, pe nume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie în temniţă, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie. Roagă-te pentru mine". Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: "Şi pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi". Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se lupta cu Lie şi-i puse semeţia lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul ruşinându-se, s-a mâhnit şi s-a mâniat.
Şi fiindcă s-a aflat că Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostaşi şi le-a poruncit să-l străpungă cu suliţele pe sfântul în temniţă, pentru că a fost pricina morţii lui Lie. Şi făcându-se aceasta, îndată marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, făcând după moartea sa multe minuni şi uimitoare tămăduiri. Apoi, din porunca împăratului s-a tăiat şi capul lui Nestor (pomenirea Sfântului Nestor se face la 27 octombrie).
(sursa: http://ro.orthodoxwiki.org/)