Sfântul Petru era frate lui Andrei cel întâi chemat. Mergând Iisus la iezerul Ghenisaretului şi aflând pre Andrei şi pre Petru unde‑şi întindeau năvodul şi mrejile, i‑a chemat şi îndată au urmat după dânsul.
După aceea propovăduind Petru evanghelia în Iudeea, Antiohia, Pont, Galatia, Capadochia, Asia şi în Vitinia, s‑a pogorât până la Roma. Şi pentru că a biruit cu minunile pre Simon vrăjitorul, împărăţind acolo Neron, a fost răstignit de dânsul cu capul în jos, precum el însuşi a poftit, şi şi‑a primit fericitul sfârşit.
Iară sfântul Pavel, cunoscându‑se de Dumnezeu într‑o amiază‑zi şi orbindu‑i‑se vederea, i s‑a trimis glas dumnezeiesc din cer, prin care a fost trimis către Anania, vechiul ucenic al Domnului, ce locuia la Damasc, şi acela învăţându‑l, l‑a botezat şi, fiindcă s‑a făcut vas alegerii, a purces, ca şi cum ar fi zburat cu aripi, de a înconjurat şi a cuprins lumea şi, ajungând la Roma şi învăţând pre mulţi, şi‑a săvârşit viaţa acolo, tăindu‑i‑se capul din porunca împăratului Neron, pentru mărturisirea lui Hristos, în urma lui Petru. Moaştele lor tot la un loc s‑au pus.
Sf. Apostoli Petru şi Pavel în calendarul popular
În calendarul popular, această zi coincide cu miezul verii agrare şi perioada secerişului.
Sfântul Petru este cel mai iubit şi respectat sfânt din calendarul tradiţional românesc. El umblă pe pământ şi se loveşte de situaţii foarte omeneşti. Lui îi sunt încredinţate cheile Raiului.
Sf. Petru este patronul agricultorilor, ţine grindina şi stăpâneşte piatra. El mai este numit şi patronul lupilor. Se crede că cei care ţin această sărbătoare vor avea turmele de oi sau cirezile de vite apărate de el.
Tradiţii
♦ Sfântul Petru e mâna dreaptă a lui Dumnezeu. Sf. Petru stă cu Sf. Pavel în lună: Sf. Petru de‑a dreapta şi Sf. Pavel de‑a stânga.
♦ Sf. Petru fiind chelar, el nu păstrează numai cheile raiului, ci şi cheile încăperilor cereşti; el este chelarul curţii dumnezeieşti, fiind mai mare peste grânare, din care trebuie să împartă animalelor.
♦ Sf. Petru patronează căldura şi ploaia (gerul nu‑l sloboade Sf. Petru, ci Dumnezeu). El fierbe trei zile piatra adevărată, spre a o mărunţi, ca să nu vatăme câmpurile. Când se aude huruind în cer, atunci când tună înăbuşit, se crede că Sf. Petru fierbe piatra. De aceea Sf. Petru se serbează timp de trei zile, începând cu 29 iunie. Când oamenii nesocotesc puterea dumnezeiască, Sf. Petru cheamă balaurii şi cu dânşii se ajută la bătutul lumii cu piatră; balaurii o mărunţesc, iar el o dă, adică face să plouă cu piatră.
♦ La 29 iunie încetează de a mai cânta privighetorile şi cucul.
Obiceiuri
Moşii de Sân‑Petru– colaci, lumânări, mere dulci sau acre. Nici o femeie nu trebuie să mănânce mere până în această zi, fără a face un mare păcat, fără a‑i supăra pe morţi. După această zi, femeile tinere pot mânca mere, cele bătrâne trebuind să aştepte până la Sf. Ilie.
♦ La Sf. Petru şi Pavel, la hramul bisericii, se făcea masă comună în curtea bisericii cu mâncare, carne, sarmale, plăcintă, băutură.
♦ În această zi se duc la biserică mere, zarzăre, colivă de grâu, iar, cine are, şi cât de puţină miere în faguri.
♦ Din această zi e iertat a bătuci merele şi alte poame, că până acum n‑a fost iertat, ca să nu le bată grindina.
♦ Prin unele părţi se ţin bâlciuri sau iarmaroace, fiind numite cu numele acestei sărbători.
Apărător de rele şi durere: Sărbătoarea lupilor se ţine spre a nu da lupii la vite.
♦ Merele nu se bat, de teamă să nu dea Dumnezeu piatră.
Despre muncile câmpului: Dacă va tuna sau va fulgera în această zi, nucile şi alunele nu vor avea miez sau vor fi viermănoase.
♦ E timpul începerii secerişului.
(sursa: www.antenasatelor.ro)