Arhiva

	Acum: 0°C.
	La noapte: °C. Meteo

Anunţuri Online	MonitorulTV	Album Foto
Horoscop	Redacţia	Publicitate

	EUR:		4,9762 lei
	USD:		4,717 lei

Prima pagină Alte articole din categoria Religie

Printează articolul | Trimite prin e-mail

Trimite e-mail |

ø imagini |

ø fişiere video

Lecţia de religie

Respingerea lui Dumnezeu înseamnă şi renegarea omului

Persoana umană este coroana, desăvârşirea universului lui Dumnezeu; ea este microcosmos şi mijlocitor, preot şi rege al întregii creaţii. Acesta este paradoxul omului: faptul că reprezintă un ciudat amestec de măreţie şi fragilitate, de posibilităţi infinite şi de eşecuri concrete; cum a spus Sfântul Grigorie Teologul, "el (omul) este în slăbiciunea sa la jumătatea drumului dintre duh şi materie, între slavă şi decadenţă". Trebuie să vedem omul aşa cum a vrut Dumnezeu să fie, adică după chipul şi asemănarea Sa. Asta nu înseamnă că trebuie să uităm că "eu nu sunt decât pământ şi cenuşă", ceea ce este, vai!, suficient de evident pentru noi toţi.

Condiţia umană, a omului creat după chipul Dumnezeului Treime este rezumată de un text al rabinului Bunam în următoarele cuvinte: Fiecare trebuie să aibă două buzunare încât să poată lua din unul sau din altul, după nevoile sale. În buzunarul din dreapta al oricărui om se găsesc cuvintele: "lumea a fost creată pentru mine", iar în cel din stânga aflăm cuvintele: "nu sunt decât pământ şi cenuşă".

În noi înşine şi în societatea care ne înconjoară vedem pretutindeni dovezile eşecului omului, ale păcatului şi ale finitudinii omeneşti, vedem ură şi conflicte, alcoolism şi toxicomanie, singurătate, teamă, depresie şi sinucideri. Mecanismul uman, extrem de sensibil, îşi dereglează echilibrul delicat foarte uşor. Şi totuşi, omul reprezintă mai mult decât această imagine sumbră, mult mai mult. Niciodată, în nici un moment, nu trebuie să uităm celălalt buzunar: "lumea a fost creată pentru mine".

Să începem a privi întâi în sus, înainte de a privi în jos; să îndreptăm privirile noastre spre lumină, înainte de a plonja către străfunduri.

Misterul omului

Primul lucru de spus privind persoana umană este că noi suntem o taină pentru noi înşine. Cine sunt eu? Ce sunt eu? Răspunsul nu este deloc evident. "Există multe lucruri ciudate", constată Sofocle în Antigona "şi nici unul nu este mai straniu decât omul". Asupra acestui punct Scriptura şi Părinţii sunt de acord. "Inima omului este de nepătruns" şi noi nu putem descoperi decât puţin din adâncimile sale. "Şi-a desluşit cineva propriul suflet?" întreabă Sfântul Grigorie de Nyssa. Părinţilor le plăcea să citeze inscripţia care era înfăţişată pe templul din Delfi: "Cunoaşte-te pe tine însuţi". "Cea mai importantă dintre toate lecţiile, remarcă Clement al Alexandriei este că trebuie să te cunoşti pe tine însuţi." Dar toţi au fost determinaţi să recunoască foarte repede că a se cunoaşte pe sine însuşi nu este un lucru uşor. Nimeni nu se poate defini în cuvinte, noi nu înţelegem decât o parte din ceea ce implică existenţa unei persoane, decât o infimă fracţiune din potenţialul infinit care este latent în persoana umană. Taina cea mai adâncă în ordinea creaţiei este omul însuşi. Dacă teologia noastră, discursul nostru despre Dumnezeu trebuie mereu să prezinte o dimensiune apofatică, aceasta se potriveşte de asemenea şi antropologiei.

Să începem prin a reflecta cu respect amestecat cu teamă la misterul viu al propriei noastre fiinţe; să regăsim sentimentul de uimire în faţa propriei persoane. "Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrurile tale" (Ps. 139, 14).

Dacă omul se cunoaşte pe sine însuşi, el îl cunoaşte pe Dumnezeu

Dumnezeu a zis atunci: "Să facem pe om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră" (Fac. 1, 26). Cu privire la cuvintele "după chipul Nostru", să fim atenţi la prepoziţia după.

În Geneză nu se spune că omul este chipul sau icoana lui Dumnezeu, ci că el este după chipul sau analog chipului. În Scriptură şi la Sfinţii Părinţi, părerea unanimă este că singur Hristos este "chipul lui Dumnezeu" (2 Cor. 4, 4; Col. 1, 15), în timp ce omul este "după chipul", deşi găsim şi contrariul în 1 Cor. 11, 7. Distincţia este importantă. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Hristos este Fiul unic prin natură al lui Dumnezeu, astfel încât El singur este chipul, în timp ce noi, ca persoane create, suntem chemaţi să devenim fii prin har şi adopţie.

A fi persoană umană implică o relaţie, o orientare, o relaţie cu Dumnezeu. Omul are pe Dumnezeu în centrul fiinţei sale, Dumnezeu este elementul determinant al umanităţii omului. Când spunem om, spunem de asemenea Dumnezeu. Să reluăm citarea precedentă din Sfântul Chiril al Alexandriei: "Cea mai importantă din toate învăţăturile este că trebuie să te cunoşti pe tine însuţi", zice el şi continuă: "căci dacă un om se cunoaşte pe sine însuşi, el îl cunoaşte pe Dumnezeu; şi dacă-l cunoaşte pe Dumnezeu, devine asemenea lui Dumnezeu". Dacă omul se cunoaşte pe sine însuşi, el îl cunoaşte pe Dumnezeu, căci omul este expresia finită a automanifestării infinite a lui Dumnezeu.

Astfel, a spune că omul este după chipul lui Dumnezeu înseamnă să afirmi că omul este creat pentru comuniune cu Dumnezeu, şi că el, dacă respinge această comuniune, încetează să mai fie autentic. Omul fără Dumnezeu nu mai este om. Respingeţi pe Dumnezeu şi veţi renega pe om, secularizarea înseamnă dezumanizare. Singura temelie sigură a libertăţii şi demnităţii umane este convingerea că orice persoană este zidită după chipul lui Dumnezeu.

Aici, în această creaţie a omului după chipul lui Dumnezeu, discernem în parte pentru ce persoana este un mister: pentru că este după chipul lui Dumnezeu, iar omul reflectă caracterul tainic al arhetipului său.

Asemenea Creatorului său, omul este inaccesibil logicii umane. Dumnezeu nu poate fi cunoscut decât printr-o relaţie personală de iubire - acesta este punctul de plecare al teologiei apofatice - şi, la fel, omul nu poate fi cunoscut decât în acelaşi mod.

După ce a zis "să facem om după chipul Nostru…", Dumnezeu în cartea Facerii vorbeşte imediat de suveranitatea omului asupra restului creaţiei: "şi să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele… şi tot pământul" (Fac. 1, 26).

Riscul libertăţii

Omul creat după chipul lui Dumnezeu nu este un sclav, ci un rege. Una din întrebările pe care şi le puneau rabinii evrei era următoarea: "Care ar putea fi cel mai periculos lucru din care ar putea să apară puterea răului?", şi răspunsul era: "Din faptul că omul poate uita că este fiul unui împărat".

Chipul lui Dumnezeu în om este astfel în raport strâns cu posibilitatea alegerii morale a lui, cu libertatea sa. Aşa cum Dumnezeu este liber, şi omul este liber. Omul este liber, cu această diferenţă că libertatea lui Dumnezeu este nemărginită, iar a omului este una limitată.

Citim în Omiliile Sfântului Macarie: "Cerul, soarele, luna şi pământul nu au liber arbitru. Dar voi, voi sunteţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu pentru că, tot aşa cum Dumnezeu este propriul său stăpân şi face ceea ce doreşte - şi dacă vrea poate trimite pe cel drept în iad şi pe cel păcătos în Împărăţie, dar El nu vrea să facă aşa - la fel, voi sunteţi propriii voştri stăpâni, şi dacă vreţi, vă puteţi distruge pe voi înşivă".

Ca fiinţe vii, zidite după chipul lui Dumnezeu, noi nu suntem victime neputincioase ale mediului sau ale unor cauze inconştiente, ci suntem liberi.

În fiecare zi, în fiecare ceas, Dumnezeu ne propune o alegere între bine şi rău, între viaţă şi moarte, şi El ne cere să alegem (Deut. 30, 15-19).

În ciuda complexităţii tehnologiei şi a descoperirilor psihanalizei, nu există în tot universul nimic mai important decât actul alegerii deliberate săvârşite de către persoana umană creată după chipul lui Dumnezeu. Cum afirmă Kierkegaard, "lucrul cel mai formidabil dăruit omului este alegerea, libertatea".

Puţini gânditori din secolul trecut au înţeles acest lucru mai bine decât Nicolai Berdiaev. El scria în autobiografia sa: "Mi se spune filozoful libertăţii. Un episcop m-a numit într-o zi chiar "sclavul libertăţii". Şi este adevărat, iubesc libertatea mai presus de orice. M-am născut din libertate, ea m-a zămislit. Libertatea este pentru mine ceva primordial. În libertate este ascunsă taina lumii. Dumnezeu a voit libertatea şi din ea a apărut tragedia lumii. Libertatea este la început, dar şi la sfârşitul lumii. Dumnezeu nu este prezent decât acolo unde este libertatea şi nu acţionează decât prin intermediul ei. (…) Totul în viaţa omenirii trebuie să se petreacă datorită libertăţii, prin încercarea libertăţii, prin respingerea ispitelor care trădează libertatea. Poate că aici se găseşte sensul căderii primilor oameni".

Dar Berdiav adaugă - şi aceasta este ceea ce învaţă şi Dostoievski în "Legenda marelui inchizitor" din "Fraţii Karamazov" -, darul libertăţii este o cruce pentru om, o ocazie pentru jertfă şi suferinţă: "Am ştiut din totdeauna că libertatea aduce cu sine durerea, în timp ce servilismul o atenuează. Libertatea nu este comodă, cum o cred adversarii care o calomniază, ea este dură, este un jug zdrobitor. Oamenii renunţă uşor la ea pentru a-şi uşura condiţia lor". Şi totuşi, din momentul în care omul renunţă la libertatea sa, el încetează să mai fie autentic uman.

(Traducere de Augustin PĂUNOIU din "La Trinité, coeur de notre vie", Mgr. Kallistos Ware, în Contacts, revue orthodoxe de théologie et de spiritualité, tome 36, 1984, sursa: Ziarul Lumina)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Respingerea lui Dumnezeu înseamnă şi renegarea omului.

Vizualizări articol: 1770 |

Notează articolul:

Nota curentă 5.00/5
1
2
3
4
5

| Nota curentă: 5.0 din 3 voturi

Respingerea lui Dumnezeu înseamnă şi renegarea omului5.053

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

1. ......... trimis de BUMERANGG
( 5 mar 2012, 11:55:35

Superb articol,la tot mai multe!

2. Contradictii! trimis de GERULA
( 5 mar 2012, 13:11:18

Am vazut in acest articol multe citate din Vechiul Testament. Citatele sunt atent alese pentru a mangaia orgoliului omului modern si a-L arata pe Dumnezeu Mare si Bun. Probabil ca asa si este, Mare si si Bun, dar anumite pasaje mi se par de-a dreptul excese nationaliste ale unui popor care-si cauta o anumita identitate. Ganditi-va doar la episodul cuceririi Ierihonului in care sunt masacrati barbatii, femeile, batranii si copiii, alaturi de animalele lor cu exceptia a 3 prostituate care i-au ajutat pe evrei! Sa fi fost Dumnezeu si intr-aceasta afacere murdara? Dar, pana la urma recurg tot la vorba unui prieten de-al meu, culmea, evreu , care-mi spune "Vechiul Testament e o doar o culegere de povesti si legende, dragul meu!"

2.1 RE: Contradictii! trimis de HERROBERSTURMFUHRER
( 6 mar 2012, 09:29:54

Luarea Ierihonului este una din nenumăratele fantasmagorii obiectivate anistoric și însușite narativ de către „gloriosul” popor ales.
În fapt ierihonul a fost pradat, pustiit și distrus cu cel puțin 600-700 de ani înainte de „vitejeasca” lui cucerire de către Iosua.
Descoperirile arheologice ce analizează straturile de pământ ale așezării stabilesc fără putință de tăgadă faptul că Ierihonul fusese distrus și dat pradă focului cu muuulte sute de ani înainte de basmele fantasmagorice ale ebreilor.
Bibliografie: Zenon Kosidowski – Povestiri biblice + lista asociată de referințe bibliografice din lucrare.

3. Dar rânduiala lui Melchisedec unde-i? trimis de HERROBERSTURMFUHRER
( 5 mar 2012, 13:53:32

Dar ce e interesant în VT, din care s-au decupat citatele exemplificatoare, este că Domnul Zeu ce activa pe atunci nu era câtuși de puțin bun, blând și iertător ci, din contră, își spunea Domnul Dumnezeul Oștirilor, călărea zi și noapte pe slava lui cu iuțeală de Lamborghini, iar când îl supărau ebreii cu ceva, tare iute le mai trăsnea peste cap un fulger, un foc, o ardere, o prăjeală, un mic, un grătar – ceva încât se duceau naibii câteva mii de practicanți ai Pentatheucului. Un psihiatric pasional al pedepsei vindicative. Ciudat Dumnezeu! Al naibii de „iubitor”
Era să spun al dracului dar pe atunci nu se inventase încă dracul dintr-un motiv foarte simplu: dracul conducea sub numele de Dumnezeu al oștirilor și nici nu căzuse încă din înaltul cerurilor în adâncurile nepătrunse ale gheenei.
Abia În Noul Testament se renunță la pedeapsa ca principal mijloc de coerciție educațională și se inventează pentru neascultătorii esenieni (ce i-au dat veto lui Barnaba) Raiul și Iadul, zăhărelul recompensei priorității de dreapta divine sau angoasa pedepsei prin surghiunirea eternă la fabricat asfalt satanic.

3.1 RE: Dar rânduiala lui Melchisedec unde-i? trimis de HERROBERSTURMFUHRER
( 5 mar 2012, 13:54:24

Eeeei! Altă afacere cu poolimea neascultătoare, degrabă manufacturantă de viței de aur. De-acum enoriașul are puterea alegerii între Bine și accederea spre nemurirea plictisitoare a raiului, respectiv Răul rătăcirii de la calea Blândeței NOULUI Dumnezeu împuternicit cu afaceri pământene printre semințiile de-a valma ale lumii, chemate sau nechemate.
Acum râmâne de văzut câte din ortobabele fâțarnice își vor fi primit biletul numai dus cu destinația Eden și escală evaluativă la Gatewai-ul lui Sf. Petru, dar cu siguranță că în Iad, la clocotici de păcură și smoală, vor ajunge cu siguranță cei ☭ i la gură și care vorbesc aiurea în plin postul Paștilor ce precede Rememorarea colecției de povești nemuritoare, scrise de Petre Ispirescu și Frații Grimm – ioan, luca, matei și marcu - și care relatează anost de papagalicește despre cum s-au fost pus în scenă toate profețiile biblice în persoana unui păcălici de rabin școlit în peșterile eseniene de la malurile Mării Moarte.

4. Respingerea lui Dumnezeu trimis de KARUSSO
( 5 mar 2012, 14:29:09

inseamna in primul rand renegarea lui Dumnezeu,din simplul motiv ca El l-a creat pe om si nu invers...si asta e cea mai mare fatalitate pentru oricare dintre noi!In alta ordine de idei, trebuie sa spunem, cu toata taria, ca Sfata Scriptura este o carte unitara,formata din Vechiul si Noul Testament,doua parti care nu pot exista una fara cealalta,si reprezinta Cuvantul lui Dumnezeu!Cine spune ca Vechiul testament este doar o "culegere de povesti si legende"inseamna ca n-a cutit niciodata Biblia,inseamna ca se pricepe intr-ale religiei,intr-ale istoriei, la fel cum se pricepe tanti Aglaia,florareasa,in domeniul ciberneticii...Spunand ca Vechiul Testament este doar o insiruire de "povestiri si legende",de fapt,il respingi pe fata pe Dumnezeu,renegandu-i statutul de Mare si Bun Creator.Cam aici se incadreaza nea evreul cu pricina...Ticalosiile cetati Ierihon din acele timpuri ajunsera pana la Cer,trecand de limita harului(precum Sodoma si Gomora!)Pe langa ca era o cetate superidolatra,acolo era la apogeu homosexualitatea,pedofilia,zoofilia,necrofilia,etc,lucruri cu care Dumnezeu n-are nici o legatura,si care le trateaza ca atare...In alta ordine de idei,Biblia ne spune doar despre o prostituata,"curva Rahav"(si nu trei!),dar nu singura,care a scapat de pedeapsa Domnului,ci impreuna cu "casa tatalui ei, si pe toti ai ei"...ceea ce e cu totul altceva...In concluzie,este foarte bine sa citim,sa studiem cu rugaciune si multa teama sfanta Sfanta Scriptura,pentru a nu ne incumeta,spre nenorocirea noastra,sa spunem lucruri..."lumesti" despre Cuvantul Sfant!Nu e chiar o carte scrisa de Sandra Brawn...Si,referitor la unitatea ei,aflam,tot din ea ca..."TOATA SCRIPTURA este insuflata de Dumnezeu,si de folos ca sa invete,sa mustre,sa indrepte sa dea intelepciune in neprihanire"(2Timotei,c.3.v.16 Daca "TOATA' este insuflata de Dumnezeu,atunci,si Vechiul Testament este sub in spiratie divina,s-atunci,cum sta treaba cu "povesti si legende",..."dragul meu"?! De meditat!

4.1 RE: Respingerea lui Dumnezeu trimis de GERULA
( 5 mar 2012, 15:08:50

Dragul meu, critic, Karusso, nu-mi mai aduc aminte cu exactitate citatele deoarece Biblia am citit-o, demult, in adolescenta, dar mi-au ramas cateva idei. Daca dumneata il gasesti pe Dumnezeu in ele sa mi-L arati si mie, te rog! Pe mine ma depaseste chestiunea!
1. Facerea - Dumnezeu creaza animalele, omul le da nume, deci neaga intru-totul teoria evolutionista, ceea ce este fals! Exista evolutie, rase noi, specii disparute si altele noi.
2. Avraam, casatorit cu Sara, ea prostituata, Avraam face avere de pe urma ei. Sara intretinea relatii cu Faraonul, iar Avraam a facut avere din asta.
3. Avraam pune pe un slujitor sa jure cu mana sub coapsa sa (a se citit s_u_l_a) ca Isaac fiul sau nu-si va lua femeie din Canaan (astia erau niste caini pt evrei!)
4. Legile lui Moise, femeia la ciclu sa nu intre in biserica, se pastreaza si acum legea, sa nu se manance carene de porc, nu se mai pastreaza. Vad ca sunt selective legile ! ??
5. Alte legi din Vechiu Testament, dar care au fost scoase de crestini, se gasesc insa in versiunea originala, evreiasca:
-Este oprit să dai paganului un lucru pe care dânsul la pierdut. Cel ce da unui pagan obiectul pierdut, nu va gasi iertare înaintea lui Dumnezeu
-Dacă cineva vede un pagan, aproape să moara, să-l ucida…
- Cel ce varsa sangele unui pagan, duce o jertfa lui Dumnezeu
6. VT e plin de incesturi, violuri, crime, dar din fericire mintea mea le-a uitat.
6. Iisus vindeca, dar cu multa insistenta pe fiica cananeiencei deoarece nu e bine sa dai painea de la masa fiilor cainelor ..de cananeieni bineinteles! Cred ca gena evreiasca e de vina!
7. Dumnezeul din VT e schimbat total fata de Dumnezeul din NT, ceea ce nu-I face cinste! Nu da bine sa fii chiar atat de schimbator.

4.2 RE: Respingerea lui Dumnezeu trimis de KARUSSO
( 5 mar 2012, 15:52:42

Nu,scumpe prietene,departe de mine gandul de a fi un critic!Vreau sa spun doar faptul ca,atunci cand e vorba de Sfanta Scriptura, este bine sa nu mergem cu presupusuri,cu idei proprii,fiindca,facand asfel,calcam o porunca prin care ni se spune ca:"sa nu luati Numele lui Dumnezeu in desert",adica,din neatentie sau necunoastere,sa spunem lucruri neadevarate despre El,sau mai rau,cum muti dintre oameni o fac, mai ales in ziua de azi,sa-L luam la misto,peste picior,ca de,cine este El in fata "maretiei noastre"?!Trebuie studiat mult ca "sa ne cada solzii de pe ochi",asa cum ii avea si Sf.Apostol Pavel pana a sa se fi intalnit, pe "drumul Damascului",cu Domnul Iisus Hristos,pentru a intelege ca Dumnezeul Vechiului Testament este IDENTIC cu Dumnezeul Noului Testament!Ca in El "nu-i urma de schimbare" si ca "El este ACELAS, ieri,azi si maine"!!!E ceva de lucru!Dar se merita,crede-ma!

4.3 RE: Respingerea lui Dumnezeu trimis de KARUSSO
( 5 mar 2012, 17:00:14

Sa-ti mai dau un ex. in acest sens, cu privire la a srie niste chestii asa ,dupa ureche...daca ar trai coana Sara(i) acum ,cu siguranta ca te-ar purta prin tribunale ca a-i facut-o "prostituata'!Pai,de ude pana unde e ea prostituata? Ia sa vedem ce ne spune Biblia: zice Avram catre Sarai..."cand te vor vedea egiptenii,vor zice :"Aceasta este nevasta lui"!Si pe mine ma vor omori,iar pe tine te vor lasa cu viata.Spune,rogu-te,CA ESTI SORA MEA,ca sa-mi mearga bine din pricina ta,si sufletul meu sa traiasca datorita tie"..."Egiptenii au vazut ca nevasta lui ERA FOARTE FRUMOASA...au laudat-o la Faraon, si femeia A FOST ADUSA in casa lui Faraon"..."Pe Avram l-a primit bine din pricina ei:si Avram a capatat oi,boi,magarisi roabe,magarite si camile...Dar Domnul a lovit cu MARI URGII pe Faraon si casa lui DIN PRICINA NEVESTII LUI AVRAM,SARAI.Atunci,Faraon a chemat pe Avram,si i-a zis:"Ce mi-ai facut,pentru ce nu mi-ai spus ca este nevasta-ta?...Acum,iata-ti nevasta:ia-o si pleaca"...Deci,femeia A FOST ADUSA in casa lui Faraon,datorita unei minciuni-ca fiind sora lui Avram-nici de cum,data de acesta ...pentru a se...prostitua!Ce a patit Faraon din cauza aceasta,numai el stie...Asa ca,Avram a primit bogatii din calitate de..." frate"al nevestei lui...si in nici un caz,in calitate de "peste"al ei,asa cum,foarte gresit afirmi,mataluta...Vezi,cam aia eee...cu studierea corecta a Bibliei si cu...propriile pareri despre Biblie si continutul ei...

5. Comentariu trimis de ACASASORIN
( 5 mar 2012, 14:39:14

santem singuri...in biserici...pedofilia,zoofilia, la ea acasa...Dzeu are alta treaba...nu i pasa de niste viermi ca noi...are alte lupte pe undeva pe sus.caci tare ii mai place sa ucida...de la cel nou nascut pana la cel de 90 de ani...DRACU cred ca doarme sau l au inchis undeva

6. Ia explică, uăi dișteptule! trimis de HERROBERSTURMFUHRER
( 5 mar 2012, 16:14:16

Facerea
11. Apoi a zis Dumnezeu: "Să dea pământul din sine verdeaţă: iarbă, cu sămânţă într-însa, după felul şi asemănarea ei, şi pomi roditori, care să dea rod cu sămânţă în sine, după fel, pe pământ!" Şi a fost aşa.
12. Pământul a dat din sine verdeaţă: iarbă, care face sămânţă, după felul şi după asemănarea ei, şi pomi roditori, cu sămânţă, după fel, pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. 13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.

14. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii,
15. Şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a fost aşa.
16. A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii, şi stelele.
…………..
19. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra.

Păi dacă buruienile au fost făcute în ziua a treia și soarele ABIA în ziua a patra, DE UNDE ȘI-A LUAT DENUMIREA FLOAREA-SOARELUI?

6.1 RE: Ia explică, uăi dișteptule! trimis de AMASHA
( 5 mar 2012, 17:44:26

Maiestro,in primul rand,o floare nu poate sa-si ia singura denumirea,nu-i asa?Apoi,cine l-a impiedicat pe om ca sa o numeasca cu acest nume,ceva mai tarziu,in ziua a cincea,a saispea,a "n"zi ? Care-i problema?

7. Stimati atotstiutori .... trimis de AVIKAU
( 5 mar 2012, 20:05:35

.....poate sa-mi explice cineva de ce crestinii cred in IIsus care se stie ca s-a nascut evreu,a trait ca evreu si a fost crucuficat evreu?

7.1 RE: Stimati atotstiutori .... trimis de KARUSSO
( 6 mar 2012, 09:00:40

Daca vei citi si studia Biblia,vei constata o remarca simpla,clara si puternica,s-anume, ca:..."MANTUIREA VINE DIN IUDEI" !...Domnul Iisus Hristos nu putea sa vina decat din ramura genealogica a poporului sfant,a poporului ales al lui Dumnezeu,al poporului Israel, si nu pe alta ramura,acest lucru fiind proorocit cu sute si mii de ani mai inainte ca el sa se implineasca!Sunt lucruri deosebite care trebuie studiate.Ele nu vin,asa,singure in cunostinta omului...