În ajun, pe 5 ianuarie, preotul sfinţeşte casele cu apă care a fost sfinţită în dimineaţa aceea după Liturghie. Oamenii ţin post negru până ce vine preotul şi beau din această apă sfinţită.
Preotul este precedat de copii îmbrăcaţi în cămăşi albe, sunând din clopoţei şi deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunţarea romanească a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieşte). Pe lângă Troparul Bobotezei, copiii cântă colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus).
În ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.
În ziua de Bobotează
În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfinţirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii şi pădurarii satului împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. În ziua de astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificaţia festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Dacă este frig, se pregăteşte o cruce de gheaţă, pentru a marca locul slujbei şi la sfârşit preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să o scoată, chiar dacă este ger. Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfinţite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului.