Astăzi este hram la biserica lui Ştefan cel Mare făcută dintr-un stejar

Astăzi este hram la biserica lui Ştefan cel Mare făcută dintr-un stejar, din localitatea Ruşi – Mănăstioara.

Zeci de credincioşi din comunele Udeşti, Bosanci şi satele din împrejurimi sunt aşteptaţi  - de Sărbătoarea Schimbarea la Faţă -  la o slujbă specială oficiată la biserica din Mănăstioara, ridicată de Ştefan cel Mare, din lemnul stejarului în care domnitorul şi-a găsit scăpare, după ce a fugit de duşmanii tatălui său.

După cum spune tradiţia, în ziua în care se sărbătoreşte Schimbarea la Faţă se serba hramul cimitirului, care este în curtea schitului.
Se presupune că acest cimitir ar fi primul construit după ce austro-ungarii au ocupat Bucovina, şi deservea toate satele din zonă. Oamenii au păstrat obiceiul de a veni la slujbă, an de an, la această biserică, construită în jurul anului 1700. Tradiţia spune că „pe când Ştefan cel Mare era un flăcăiandru, a fost luat de tatăl său, Bogdan Vodă, la o nuntă în satul Reuseni. Noaptea, însă, în toiul nunţii, a năvălit pe neaşteptate Petru Aron, fratele domnului, cu o ceată de oşteni şi, prinzându-l pe Bogdan, l-a omorât. Ştefan atunci, de frică, a fugit şi s-a ascuns în pădure, într-un stejar. Zadarnic l-au căutat oamenii lui Petru Aron ca să-l omoare şi pe el, că nu l-au mai găsit. După ce a ajuns domn al Moldovei, Ştefan a ridicat aici, din lemnul stejarului în care şi-a aflat scăpare, o biserică, în amintirea acestui fapt”.

Schitul Mănăstioara este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de închinăciune din judeţ. La începutul anilor 1900, a fost restaurat şi acoperit cu scânduri pentru a-l proteja. Cu toate acestea, nimeni nu a putut să precizeze exact vechimea bisericii.