În Sfânta şi Marea Sâmbătă, creştinii prăznuiesc îngroparea dumnezeiască şi trupească a Mântuitorului Iisus Hristos, prin care omenirea chemată din păcat a fost mutată spre viaţă veşnică.
După ce Vinerea Patimilor ne-a amintit de răstignirea şi chinurile lui Hristos, Sâmbăta Mare este o zi de reculegere în care se pomeneşte de înmormântarea Mântuitorului. În această zi ne gândim la patimile îndurate de Hristos pentru mântuirea noastră. Şi anume, cugetăm la Mântuitorul care a fost în mormânt cu trupul şi care apoi a Înviat.
În intervalul dintre răstignirea pe cruce şi Înviere, Fiul lui Dumnezeu a zăcut în mormânt trei zile, pentru ca moartea sa să nu pară iluzorie oamenilor. Credincioşii care nu au apucat să vopsească joi ouă o pot face în Sâmbăta Mare, aşa cum tot în această zi se coace pasca pentru a fi sfinţită de Paşte.
Tot în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc bucate tradiţionale, adică drobul, friptura şi borşul de miel.
De asemenea, tot în Sâmbăta Mare, pentru că este o zi de odihnă, la Biserică nu se ţine slujbă , pentru ca toţi creştinii să se poată pregăti aşa cum se cuvine pentru Învierea Mântuitorului.