Peste 2.000 de pelerini, la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou

Peste 2.000 de pelerini, 600 de preoţi şi membri ai Sfântului Sinod prezenţi în prima zi a sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou ocrotitorul Bucureştilor, care a început sâmbătă în Capitală, pentru prima dată fiind aduse la Catedrala Patriarhală părticele ale sfintei Cruci.

Sărbătoarea a început sâmbătă la ora 10.30 cu o procesiune. Părticele din lemnul Sfintei Cruci a fost adus de la Biserica Sfântul Spiridon Nou întâlnindu-se la baza dealului cu moaşte ale Sfântului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Mii de pelerini au sosit încă de la miezul nopţii pentru a participa la această sărbătoare. Dar cea mai vrednică dintre pelerine este bucureşteanca Liţa Tudor care a sosit încă de vineri, de la ora 10.00 pentru a fi prima care sărută sfintele moaşte şi lemnul Sfintei Cruci.

"Vin de 20 de ani la această sărbătoare. Nu merg la alte sărbători pentru că sunt din Bucureşti şi-mi este greu. Dar de 20 de ani sunt prima care mă aşez la coadă pentru a ajunge la racla cu sfintele moaşte. La ora 10.00 eram numai eu, dar în câteva minute au mai venit alte trei persoane", a spus femeia.

Ea a adăugat că până la miezul nopţii se adunaseră în jur de câteva zeci de oameni. Dar de la ora 1.00 noaptea şi până dimineaţa dealul Mitropoliei s-a umplut de lume, astfel că la slujba sfintei liturghii de la 11.00 erau, potrivit jandarmilor, peste 2.000 de oameni, coada întinzându-se pe 500 de metri.

Totodată la slujbă au participat peste 600 de preoţi şi înalţi ierarhi membri ai Sfântului Sinod cât şi mitropolitul Pavel de Drama şi o delegaţie din Grecia care a adus la Bucureşti racla cu lemnul Sfintei Cruci. Este pentru a doua oară când lemnul Sfintei Cruci este adus în Româna, pentru prima dată în 2004 la Iaşi pe vremea aceea PF Daniel fiind mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

În cuvântul său, patriarhul Daniel a explicat însemnătatea Sfintei Cruci. "Când mărturisim credinţa ortodoxă în Sfânta Treime ne însemnăm cu semnul sfintei cruci. Instrument de tortură şi de ocară în antichitate crucea a fost transformată de Hristos în semn de biruinţă a iubirii smerite asupra egoismului, semn de biruinţă al sfinţeniei asupra păcatului şi semn de biruinţă al vieţii asupra morţii", a spus PF Daniel.

El a precizat totodată că puterea sfintei cruci a lui Hristos cunoscută mai ales sfinţii martiri ca sfântul mare mucenic Dimitrie izvorâtorul de mir sau sfinţii cuvioşi ca sfântul cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi. Dar şi apărătorii credinţei ortodoxe în luptă cu păgânismul sau cu ereziile, cum au fost sfinţii împăraţi Constantin şi Elena.

"Sfântul Constantin cel Mare a descoperit în anul 312 crucea lui Hristos pe cer, iar sfânta Elena în anul 326 la Ierusalim în pământ. Iată acum această sfântă cruce a lui Hristos descoperită de sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a ajuns la noi la Bucureşti în preajma sărbătorilor sfântului mare mucenic Dimitrie şi sfântului cuvios Dimitrie cel Nou amândoi fiind ocrotitori ai Capitalei României", a mai spus PF Daniel.

El a precizat că aducerea sfintei cruci din Grecia în România la hramul Catedralei Patriarhale este un simbol al comunităţii frăţeşti între Biserica ortodoxă a Grecia şi Biserica Ortodoxă Română şi între cele două popoare.

Peste 200 de jandarmi asigură ordinea în Dealul Mitropoliei, unde au fost amplasate corturi de către Crucea Roşie, care împart ceaiuri şi sandvichuri pelerinilor.

Peste 340.000 de români îşi aniversează onomastica, marţi, 26 octombrie, de Sărbătoarea Sfântului Dumitru.