Lucrările la acoperişul şi şarpanta Bisericii „Sf. Dumitru”, aproape de final

Lucrările de refacere a şarpantei şi a acoperişului bisericii Sf. Dumitru din Suceava, mai exact, înlocuirea învelitorii de tablă zincată cu tablă de cupru, se apropie de final. Pe 26 octombrie, când Biserica Sf. Dumitru îşi serbează hramul, se va oficia o slujbă arhierească, prilej cu care se vor citi şi rugăciuni de mulţumire pentru terminarea lucrărilor. Slujba arhierească va fi oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Luni, pe 25 octombrie, la ora 17:00, va avea loc slujba de priveghere, iar marţi, pe 26 octombrie, de Sf. Dumitru, la 9:30 se va oficia Sfânta Liturghie.     

1.100 mp de tablă zincată, înlocuită cu tablă de cupru

Lucrările la Biserica Sf. Dumitru au fost executate de firma RESTACO. Primăria Suceava a ajutat Biserica Sf. Dumitru, anul trecut, cu 45.000 de lei, pentru lucrările de refacere a şarpantei şi acoperişului, iar, în acest an, s-au aprobat 50.000 de lei. Banii au fost repartizaţi în două tranşe, 10.000 de lei şi 40.000 de lei. Restul banilor pentru lucrări provin din donaţiile credincioşilor şi din contribuţia enoriaşilor bisericii.

Preoţii care slujesc la această biserică, pr. paroh Nicolai Horga, pr. prof. Aristarch Cojocar, pr. Mihai Iulian Florea, pr. Iustinian Remus Cojocar, pr. Adrian Duţuc, sunt sprijiniţi în permanenţă de Consiliul şi Comitetul Parohial.

Lucrările de refacere a şarpantei şi de înlocuire a tablei de pe biserică au început în anul 2007. S-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru de foarte bună calitate, provenind de la un furnizor din Braşov, care prezintă garanţie de lungă durată.

Preotul paroh Nicolae Horga ne-a spus că şarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de esenţă tare - stejar, pentru protejarea picturii şi contraforturilor.

Istoricul Bisericii Sfântul Dumitru - Suceava (1534-1535)

Pe una din colinele Sucevei, în partea de nord-est, de unde se deschide o vastă perspectivă asupra împrejurimilor, se ridică Biserica "Sfântul Dumitru'', cu turta el împodobită cu cărămidă smălţuită.

Călătorii care vin în Suceava din diferite părţi ale ţării, pot vedea din depărtare turla bisericii, precum şi Turnul Clopotniţa, zidit de Alexandru Lăpuşneanu în anul 1861, menit să fie probabil şi un punct de observare, fiindcă de la înălţimea lui privirea străbate zările până departe.

Întorcându-se victorios după lupta de la Grumăzeşti, Ştefan cel Mare a ctitorit în Suceava o frumoasă mănăstire cu hramul "Sfântul Dimitrie", ce este înaintea Curţii Domneşti (cum menţionează Letopiseţul Ţării Moldovei la pag. 103).

În imprejurări necunoscute biserica s-a dărâmat, iar în locul ei Petru Rareş - fiul lui Ştefan, a ctitorit biserica cu acelaşi hram între anii 1534-1535. Documentele şi corespondenţa vremii ne-au păstrat importante ştiri despre meşterii lui Petru Rareş. Cel mai cunoscut este Ioan Zidarul (Iohannes Murator) din Suceava » de naţionalitate germană sau săsească.

Actuala biserică a fost zidită după un plan general asemănător bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău, la care s-a adăugat însă un element caracteristic perioadei raresiene a arhitecturii moldoveneşti - pridvorul. Adaosul, ca şi încăperea mormintelor (pe care o întâlnim la mănăstiri) a avut ca efect lungimea excesivă uneori a monumentelor, zădărnicind în felul acesta - cel puţin în parte, efectul avântat al siluetelor construcţiilor anterioare.

Chiar dacă prin adaosul amintit pierde din elansare, Biserica Sf. Dumitru se impune totuşi prin proporţii armonioase, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura din veacul al XVI-lea.

Planul construcţiei este triconic, cu o turlă pe naos, ridicată pe cele două sisteme de arce moldoveneşti. Are patru încăperi: altar, naos, pronaos şi pridvor.

Zidită din piatră, biserica este de dimensiuni destul de mari, având lungimea exterioară de 35 m, lăţimea de 10 m, iar înălţimea totală de 27 m.

Pronaosul

Pronaosul - are formă dreptunghiulară boltit printr-un sistem de arce piezişe, caracteristice arhitecturii moldoveneşti.

Ferestrele pronaosului, deşi sunt mai mici decât ale pridvorului, au aceeaşi construcţie: sunt cu arc frânt cu muluri gotice având un menou de împărţire şi ornamentaţie în partea superioară.

În sec. al XVII-lea peretele despărţitor dintre pronaos şi naos a fost în mare parte suprimat, creându-se în locul uşii o largă arcada joasă.

Bolta naosului este cea obişnuită tuturor edificiilor bisericeşti construite în stil moldovenesc; pătratul celor patru arce mari care stau la baza cupolei este îngustat printr-un sistem de tot atâtea arce mai mici, aşezate însă în diagonală. Prin intermediul a patru pandantivi care se sprijină pe cele două sisteme suprapuse de arce, se înalţă turla bisericii având formă cilindrică în interior, dar octogonală în exterior.

În exterior, urme de pictură nu se mai văd

În exterior decoraţia faţadelor urmează în linii mari sistemul folosit de meşterii lui Ştefan cel Mare - cu piatră brută la soclu, cu piatră cioplită la colţurile zidului, cu contraforturi şi ancadramente la uşi şi ferestre, dar şi cu obişnuita împărţire în ocniţe şi firide împodobite cu elemente decorative de cărămidă smălţuită la turlă.

Bisericaa fost împodobită cu fresce atât în interior, cât şi în exterior, executate imediat după zidire (1537 - 1538).

În exterior urme de pictură nu se mai văd, excepţie făcând faţada sudică a bisericii (fragmentele din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist şi Arborele lui Iesei).

Din punct de vedere al conţinutului de idei şi al programului iconografic, pictura interioară de la Sfântul Dumitru continuă, în linii mari, tradiţia anterioară fiind asemănătoare cu pictura de la Sf. Ioan cel Nou - Suceava, cu deosebirea că aceasta din urma este mult mai bine conservată. În anul 1988 s-a întocmit un deviz de consolidare şi restaurare a turlei şi acoperişului.

(Datele ne-au fost furnizate de preotul paroh Nicolai Horga)