Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Alexandru Macedonski este, alături de Mihai Eminescu, una dintre cele mai reprezentative figuri ale literaturii române din secolul al XIX-lea. Poet, prozator, dramaturg şi estetician, Macedonski este "prima mare conştiinţă modernă românească" (Florea Firan). A rămas în istoria noastră literară prin ciclul "Nopţilor" şi al "Rondelurilor", dar şi prin Psalmii moderni prin care îl anticipează pe Arghezi.
"Macedonski, în partea fundamentală a operei sale, este un mare poet, de o excepţională vocaţie şi capacitate de transfigurare a existenţei, în sens extatic, ideal, himeric, pe un substrat de o rară frenezie vitală" (A. Marino). Consemnat de istorie mai ales prin forţa inovatoare şi prin remarcabilele sale poezii, Macedonski este amintit şi prin nefericita epigramă adresată lui Eminescu, eveniment ce i-a adus multă suferinţă.
Fondator al revistei "Liga ortodoxă"
S-a născut la 14 februarie 1854, în Bucureşti, şi s-a stins din viaţă la 24 noiembrie 1920, fiind înmormântat la cimitirul Bellu. O mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o în comuna Adâncata-Pometeşti (jud. Dolj), pe Valea Amaradiei, loc amintit în poezia "Mângâietoarea dezmoştenire". "Conacul, cu obloane colorate, aşezat pe muchie, priveşte "văile misterioase" şi piscurile împădurite" (G. Călinescu). A stat în casa bunicului său din Craiova, în mahalaua Sf. Ioan Sebastian, unde astăzi se găseşte grădina botanică. Fântâna "Jianu" este amintită în poemul "Copilărie", pentru ca alte locuri doljene să fie rememorate în diferite creaţii: "Valea Amaradiei", "Şimnicul", "Balta Craioviţei", "Valea Vlăicii" sau "Fântâna cu ţeapă".
Şi-a început studiile în familia sa boierească, apoi la Gimnaziul din Craiova. A absolvit, în 1869, Şcoala primară de băieţi nr. 1, din curtea Bisericii Obedeanu, şi un pension de limbă franceză. După ce tatăl său moare, mama, originară dintr-o familie de boieri din Vâlcea, l-a trimis la studii în străinătate, în Austria, Italia şi Elveţia. Legăturile cu Oltenia continuă mai mult sau mai puţin fericit: din cauza faptului că publica articole politice în revista "Oltul", este arestat la Craiova şi încarcerat pentru trei luni la Văcăreşti. A colaborat la majoritatea revistelor apărute în ţară, printre care se numără şi "Revista şcoalei" din Craiova, în anul 1891.
Se opune demiterii de către rege a Mitropolitului Ghenadie Petrescu, în 1896, şi începe să scoată, alături de Eugen Vaian, revista "Liga ortodoxă". Aici se vor forma doi dintre cei mai importanţi oameni de cultură români, Gala Galaction şi Tudor Arghezi.
(Adrian Boldişor, www.ziarullumina.ro )
