Buna Vestire - semnificaţie

Astăzi, întreaga Ortodoxie prăznuieşte sărbătoarea Bunei Vestiri, când îngerul Gavriil venind la Fecioara Maria îi spune că „va lua în pântece” şi „că va naşte Fiu”. Este sărbătoarea anuală cu dată fixă ce reflectă atât întruparea Fiului lui Dumnezeu, dar şi cinstea deosebită de care s-a bucurat Fecioara Maria de a-L naşte după trup pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Despre importanţa acestei sărbători, despre evenimentul în sine şi despre cum au reflectat Sf. Părinţi ai Bisericii această realitate în cele ce urmează.

Vizita îngerului sau naraţiunea biblică a evenimentului

Despre evenimentul de astăzi, cel al Bunei Vestiri (denumită popular şi prin termenul de origine slavonă  Blagovestenia) Sf. Scriptură ne relatează extrem de succint în următoarele versete: „Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate sa fie aceasta?  Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea” (Luca 1:26-38).

„S-a aflat o Fecioară mai curată decât toată curăţia…”

Cine s-a putut învrednici de acest mare dar, de a fi mama Dumnezeului Celui Viu? Cu siguranţă Maria, fecioara din Nazaret, care deşi logodită cu Iosif şi cu toate că va naşte Fiu, va rămâne veşnică Fecioară. Prin accepţiunea „Fie mie după cuvântul tău”, Fecioara Maria acceptă aşadar să slujească tainei mântuirii noastre, iar prin cuvintele îngerului: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei”, se descoperă cinstea de care s-a învrednicit Fecioara Maria, căci nicăieri nu „s-a aflat o Fecioară mai curată decât toată curăţia, mai fără de prihană decât toată zidirea cea gândită, mai sfântă decât toată sfinţenia, [decât] Preacurata şi Preabinecuvântata Fecioară Maria, odrasla rădăcinii celei sterpe a Sfinţilor şi drepţilor, dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana, rodul rugăciunilor şi al postirilor părinteşti, fiica cea împărătească şi arhierească. Şi s-a aflat la loc sfânt în templul lui Solomon aceea care avea să fie biserică însufleţită a lui Dumnezeu, Fecioara, care avea să nască pe Cuvântul cel mai sfânt decât sfinţii, s-a aflat în altarul templului ce se numea Sfânta Sfintelor, pentru că acolo a căutat Domnul din înălţimea slavei împărăţiei Sale, spre smerenia roabei Sale. Şi a ales-o pe cea mai înainte aleasă din toate neamurile; a ales-o ca Maică a Cuvântului Său Cel mai înainte de veci, pentru a Cărui întrupare dintru dânsa, încă mai înainte de buna vestirea îngerului, cu taină a înştiinţat-o pe ea, precum adeverim despre aceasta prin istoriile vrednice de credinţă ale sfinţilor”.

Instituirea sărbătorii

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în manuscrisele liturgice, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. Părintele profesor Ene Branişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de papa Leon al II-lea (681-683 dHr.), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoarea aşteptării Naşterii Domnului; dar variaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI-lea, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie). În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorita peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea. Numirea de Buna Vestire s-a generalizat definitiv în secolul al VII-lea în Răsărit, deşi sărbătoarea în sine este cu mult mai veche, cel puţin din secolul al IV-lea. Pentru a se da mai multă strălucire acestei sărbători, după secolul al VI-lea serviciul divin s-a îmbogăţit cu multe imnuri, în care se vorbeşte despre întruparea Fiului lui Dumnezeu şi mărirea Maicii celei preasfinte. Căzând tot timpul în perioada Postului Mare, Biserica dezleagă astăzi la vin, untdelemn şi la peşte.

„Bucură-te, Mireasă nenuntită…”

Nici imnografia creştină nu a uitat să reflecte acest minunat eveniment al venirii îngerului Gavriil şi al bunei sale veşti aduse Fecioarei din Nazaret. Iată cum descrie această realitate prin vers şi rugăciune, Sf. imnograf Roman Melodul: „Cu Gavriil, arhanghelul/ veniţi şi împreună să alergăm/către Fecioara Maria/şi acesteia să ne închinăm/ca celeia ce este Maica şi hrănitoarea vieţii noastre. Că nu doar căpeteniei de oşti se cade să se închine împărătesei/ci şi celor smeriţi le e îngăduit s-o vadă şi să îi grăiască. Pe care, ca pe o Maică a lui Dumnezeu/neamurile toate o fericesc strigând: Bucură-te neîntinată/Bucură-te, fiică de Dumnezeu chemată!/Bucură-te curată/Bucură-te, cea dulce şi bună/Bucură-te bucuria ochilor!/Bucură-te, Cea fără de sămânţă!/Bucură-te nestricată!/Bucură-te, Maică fără de bărbat!/Bucură-te, Mireasă nenuntită”. (Alexandru PRELIPCEAN)

[Bibliografie folosită: „Cuvânt la Buna Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria”, în: Vieţile Sfinţilor pe luna martie, ediţia a doua, Ed. Mănăstirea Sihastria, 2005, p. 325; Pr. Ene Branişte, Arhim. Ghenadie Niţoiu, Pr. Gheorghe Neda, Liturgica teoretică, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2002,p. 66; Adrian Cocoşilă, Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului, www.crestinortodox.ro, Sf. Roman Melodul, Imne, trad. Cristina Rogobete şi Sabin Preda, Ed. Bizantină, Bucureşti, 2007, pp. 176-7]