Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Ioan 1:44-52„44Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru. 45Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. 46Şi i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi. 47Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug. 48Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin. 49Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui Israel. 50Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. 51Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului”.
Iubiţi credincioşi, prima duminică a Postului a fost ieri, numită de astfel şi Duminica Ortodoxiei. Am petrecut o săptămână de post, săptămâna curăţeniei. Sufletul nostru s-a simţit uşor şi trupul nostru s-a uşurat şi mai mult.
Sfânta Evanghelie ne vorbeşte despre Hristos al nostru - despre care de altfel? - Care a hotărât, în timp ce se găsea în Iordania, în pustiul Iordanului, acolo unde a fost botezat, să meargă în Galileea. Şi l-a găsit pe Filip, pe care l-a făcut mai apoi apostolul Său, şi i-a spus să Îl urmeze. Acela l-a urmat. Prezenţa lui Iisus Hristos i-a creat în adâncimea sufletului şi a inimii sale, precum spun Părinţii [bisericeşti], centrul iubirii, centrul prieteniei.
Hristos este marele şi singurul prieten al nostru. Şi cine are un asemenea prieten, are o „ajutor puternică şi un medicament al vieţii şi o comoară”, precum spune Vechiul Testament. De altfel, Însuşi Hristos i-a numit pe ucenicii Săi drept prietenii Lui. „Voi sunteţi prietenii mei”, le-a spus în anumite feluri şi le-a arătat-o prin iubire, ajutor, prezenţa şi afecţiunea Sa. Singurul nostru prieten este Hristos. Singura noastră iubire. Şi după El avem prieteni pe prietenii lui Iisus Hristos, pe oamenii care L-au iubit, care au crezut în El şi L-au avut în apropierea lor.
Aşa l-a avut prieten Apostolul Filip pe Natanael. Amândoi erau „un suflet în două trupuri”, precum ar spune o vorbă înţeleaptă. Şi împreună au căutat, înăuntrul sfintelor Scrieri şi în semnele timpului, pe Mesia cel ce va veni. Şi acum când unul L-a găsit, merge şi la celălalt ca să-L facă cunoscut, să-l informeze. De altfel, „prietenii au toate în comun”. L-a găsit deci sub un smochin, unde se ruga şi acesta lui Mesia ce va veni. Şi i-a spus: „Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret”. Şi celălalt s-a întrebat şi s-a mirat: „Dar Scriptura spune: Din Betleem şi din Iudeia… Cum Acesta este din Nazaret? Şi poate din Nazaret - cu nedumerire o spune - să fie ceva bun?”. Şi Filip nu începe cu teoriile să-l ameţească. Îi spune: „Vino şi vezi”.
Aceasta este Ortodoxia noastră şi aceasta este şi iubirea lui Hristos. Chemăm pe oameni să vină la iubirea lui Hristos, să-L cunoască, să-L accepte, să devină prieteni cu Acesta. Şi când cineva devine prieten cu Iisus, le are pe toate chiar dacă nu are nimic, precum erau şi Ucenicii. Le are pe toate. Fiindcă îl are pe Acela care pe toate le creează.
Şi Iisus a profeţit despre Natanael. I-a spus cum este sufletul său, că este un israelit adevărat, o minte care vede pe Dumnezeu. Şi acesta s-a mirat: „De unde mă ştii?”. Domnul ne ştie, ne cunoaşte şi când noi nu-L cunoaştem, fiindcă este „veşnicul prezent” şi ne iubeşte mult. Şi îi spune în continuare cele ce le-am mai spus. „Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin”.
Şi atunci acela s-a închinat marelui Prieten, lui Iisus Hristos. S-a predat [Lui]. Şi a văzut în continuare [faptele] cele mari: minunile, Răstignirea, îngroparea şi Învierea, întemeierea Bisericii şi cele mai minunate fapte. Şi a intrat în istoria omenirii, împreună cu alţi Apostoli, propovăduind nouă pe Hristos cel Răstignit şi Înviat.
Acesta este Domnul. Marele Prieten al nostru, eternul, singurul şi [singura] noastră comoară. Şi noi, prin harul Acestuia, devenim prieteni şi între noi, reali şi adevăraţi, dar şi prieteni cu Acela. Aceasta să o cunoaştem; ne interesează şi ne foloseşte.
[traducere din neo-greacă de Alexandru Prelipcean, după: Arhim. Ananias Koustenis, To kirigma tis Kiriakis, tom. A: Triodio-Pentakostario, Ekd. Akti, Leukosia, 2009, pp. 53-56, predica: „O megalos Filos mas kai oi filoi Tou”]
